Cum arăta Sahara în urmă cu 10.000 de ani

Astăzi, Sahara este cunoscută drept cel mai mare deșert de pe Pământ, dar până acum 5.000 de ani nu era deloc așa, susțin cercetătorii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) și Columbia University, SUA, citați de laboratoryequipment.com.

Oamenii de știință au descoperit că această schimbare de climă a Saharei din zonă verde în deșert a apărut aproape în același timp cu schimbările de climă din Africa de Nord.

Era „Saharei Verzi”, cunoscută ca Perioada Africii Umede, a durat din anul 11.000 î. H. până în urmă cu 5.000 de ani și se crede că s-a terminat brusc prin transformarea cu rapiditate în deșert de la un secol la altul.

Cercetătorii spun că picturile din peșterile din regiune arată că în apele de aici trăiau inclusiv hipopotami, dar, în același timp, în zonă trăiau și elefanți și girafe.

Echipa de oameni de știință a analizat perioadele uscate și umede ale regiunii din ultimii 30.000 de ani, prin analiza sedimentelor de pe coasta Africii. Asemenea sedimente sunt în parte compuse din praful strâns de pe continent de mii de ani. Cu cât a fost strâns mai mult praf într-o perioadă analizată, cu atât mai uscat a fost continentul.

Din măsurătorile lor, cercetătorii au constatat că Sahara a avut de cinci ori mai puțin praf în perioada umedă decât are regiunea astăzi. Rezultatele oamenilor de știință, care sugerează o schimbare mult mai dramatică în clima Africii decât se credea anterior, vor fi publicate în curând în Earth and Planetary Science Letters.

David McGee, unul dintre membrii echipei și în același timp asistent la MIT, spune că rezultatele cantitative ale studiului vor determina influența prafului atât în schimbările climatice trecute, cât și în cele prezente.

„Rezultatele noastre arată cât de mult praf vine din Africa. Acest lucru ne dă nouă baza să căutăm mai departe în timp și să vedem cât de mari au fost schimbările climatice. Această perioadă a fost cea mai recentă schimbare din Africa. Dar a fost așa și înainte?”, se întreabă David McGee.

El mai spune că prin acest studiu oamenii de știință au combinat pentru prima dată două tehnici care produc măsurători foarte precise ale emisiilor de praf din ultimele zeci de mii de ani.

Prin folosirea noilor rezultate, pentru a estima impactul prafului asupra climei, cercetătorii vor putea într-un final să reproducă zona Africii de Nord de acum 6.000 de ani, pe când regiunea era încă verde.