Prima pagină » Magazin » De ce pot fi periculoase băuturile acidulate

De ce pot fi periculoase băuturile acidulate

De ce pot fi periculoase băuturile acidulate
Băuturile acidulate distrug dantura, iar ceaiul negru o colorează într-un mod inestetic. Medicul stomatolog Răzvan Boberis explică pentru Gândul care sunt băuturile care ne pot face mai mult rău decât bine și de ce ciocolata, cafeaua și limonada sunt de evitat.

„Băuturile acidulate, inclusiv limonada acră, pot eroda dinții, practic scot calciul din smalț pe fața externă a dinților și apar acele colorații albicioase, care devin apoi maronii”, subliniază medicul Răzvan Boberis.

În general, trebuie evitate alimentele care conțin coloranți alimentari puternici, produsele care au pregnant culoarea portocaliu (anumite mezeluri de exemplu), inclusiv ceaiul negru. „Sunt de evitat pasta de dinți și apa de gură care conțin clorhexidină, deoarece aceasta pătează dinții rapid. Cafeaua sau băuturile pe bază de cola în cantități mici nu pătează dinții, dar în cantități mari creează eroziuni și carii.

Anumite alimente, cum ar fi mărul și portocala, pot fi consumate după masă, deoarece curăță dinții. Sunt de evitat ciocolata, cola, alimentele ce conțin mult zahar și mulți coloranți”, precizează medicul stomatolog Răzvan Boberis pentru Gândul.

Nici băuturile calde sau reci nu sunt benefice.  „Dacă practici un periaj orizontal, faci mici recesiuni ale gingiei, îndepărtezi gingia de dinte puțin și astfel se expune joncțiunea dintre smalț și cement. Acea zonă nu este protejată de nimic, iar în momentul în care se aplică stimuli calzi sau reci apare durerea.

Eroziunile dentare apar ca urmare a consumului excesiv de băuturi acidulate sau în urma unui dezechilibru al mușcăturii, al organizării dinților. Când dinții nu calcă corect, practic se produc traume și apar mici eroziuni ale smalțului, iar pe acolo se transmite stimulul rece foarte ușor și apare hipersensibilitatea.

O altă cauză este strepezirea dinților. Atunci cand mănânci multe alimente acide, multe citrice, dinții devin hipersensibili, asta se numește hiperestezie. Se curață spațiile prin care se transmit stimulii la nerv. Astfel, apare durerea.

La dinții care au suferit eroziuni se aplică plombe dintr-un compoziție fluidă, moale, care acoperă eroziunea. La hiperestezie se face periaj corect dentar cu pasta de dinți desensibilizantă sau chiar o fluorizare profesională cu paste profesionale”, adaugă medicul Răzvan Boberis.

Recomandarea video

Citește și

Mediafax
Psihologii sunt de acord că persoanele cărora nu le place să vorbească dimineața au aceste caracteristici
Digi24
România a pierdut procesul cu compania farmaceutică Pfizer și este obligată să plătească 600 de milioane de euro
Cancan.ro
Meteorologii, în alertă: Un val uriaș de praf african a intrat în Europa. Când ajunge în România ⬇️
Prosport.ro
FOTO. „Eşti superbă”. Fanii au reacționat când au văzut imaginile cu Tania la plajă
Adevarul
De ce ar putea alege Trump weekendul prelungit de Paște pentru o operațiune terestră în Iran
Mediafax
Consumul de gaze din această iarnă a fost cu 4% mai mare decât media ultimilor trei ani. Cât a rămas în depozite la finalul sezonului de extracție – Datele oficiale ale Transgaz
Click
Cum prepară Anna Lesko rulada de post cu ciuperci, legume și verdeață. Secretul vedetei pentru un preparat de excepție
Digi24
Greg Bovino, șeful grănicerilor SUA, a ieșit la pensie cu tot cu parolele de la conturile de social media ale instituției
Cancan.ro
Zodia feminină care va primi inelul de logodnă în aprilie 2026, potrivit celebrei Cristina Demetrescu
Ce se întâmplă doctore
Imagini uitate cu Ramona Olaru în tinerețe, când nu era celebră! Nimeni nu a mai recunoscut-o în aceste fotografii
Ciao.ro
Amante celebre din showbiz-ul românesc! Unele au ajuns în faţa altarului, altele au rămas doar cu amintirea
Promotor.ro
Carburanții, ieftiniți agresiv. Motorina a ajuns la sub 10 lei/litru
Descopera.ro
Chiar și bărbații au un „punct G” despre care puțini știu
Râzi cu lacrimi
BANCUL ZILEI. Ahmed: – La mine în țară poți să ai 4 neveste!
Descopera.ro
Creierul criogenat al unui cercetător, „uimitor de bine conservat” după 10 ani