Ziua în care un commando norvegian i-a distrus „visul atomic” lui Adolf Hitler. „Dacă veți avea succes, veți rămâne în istorie”

Redactor:
Silviu Bănilă
Detalii pe gândul

Trupele commando știau însă că o misiune similară britanică s-a soldat cu un eșec răsunător. Două planoare care transportau soldați s-au prăbușit în timp ce se deplasau către țintă. Supraviețuitorii au fost prinși de germani, care i-au torturat și executat. Norvegienii ar fi avut aceeași soartă, scrie Business Insider, care evocă un moment glorios din istoria armatei norvegiene.

28 februarie marchează a 75-a aniversare a Operațiunii Gunnerside și amintirea acelor zile rămâne puternică, atât în Norvegia, cât și în restul lumii. Sabotajul de iarnă asupra fabricii de chimicale Vemork din Telemark (Norvegia ocupată de naziști) a fost una din cele mai curajoase misiuni din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Savanții germani au rămas luni de zile în urmă și au permis SUA să depășească Germania în producția primei bombe atomice. Primul test atomic din SUA a avut loc în data de 7 mai 1945, ziua în care Germania a capitulat. Sabotajul commando-ului norvegian a dus la evitarea unei posibile victorii a naziștilor.

Apa grea, aurul naziștilor

Colonelul Tronstad, profesor de chimie, le-a spus oamenilor săi că fabrica din Vemork produce „apă grea”, un ingredient important în dezvoltarea armelor germane. Dincolo de asta, trupele nu știau nimic despre bombele atomice sau cum se folosește apa grea.

În loc să repete strategia britanicilor, care au trimis zeci de soldați cu planoarele, alături de arme și biciclete (!), pentru a traversa ținuturile înzăpezite și a lansa un atac direct asupra fabricii, norvegienii au mizat pe o strategie alternativă. Armata norvegiană a parașutat un grup de schiori experimentați în sălbăticia din jurul fabricii. Aceștia erau înarmați cu arme ușoare și au schiat rapid către uzină, folosindu-se de inteligență, nu de forță, pentru a distruge fabrica de apă grea cu explozivi.

Șase soldați norvegieni au fost detașați pentru a se întâlni cu alți patru camarazi în zona obiectivului. La sol, aceștia au fost așteptați de un spion norvegian. Grupul de 11 persoane s-a deplasat lent spre fabrica vizată.

Uzina Velmork se afla pe un deal, lângă o râpă, care funcționa ca un „gard de protecție”. Soldații norvegieni și-au dat seama că nu ar fi avut sens să atace gărzile înarmate până în dinți care păzeau podul spre fabrică. Noaptea, norvegienii au descins la marginea râpei, au traversat râul înghețat și au urcat spre fabrică, evitând podul bine păzit. Germanii credeau că văgăuna îi va proteja de orice atac, astfel încât nu s-au păzit împotriva unui asemenea scenariu. Norvegienii au reușit să ajungă la apa grea, bazându-se pe hărțile furnizate de rezistență, formată din angajați ai uzinei. Odată poziționați în interior, au programat dispozitivele explozive și au plecat rapid. Aceștia au reușit să evadeze după explozie, când scenele s-au derulat haotic. Nu au fost pierderi de vieți omenești și nu s-a tras niciun foc de armă, din nicio tabără.

În exteriorul fabricii, soldații din commando s-au despărțit și au schiat până în Suedia, țară neutră. În cele din urmă, fiecare a ajuns la baza norvegiană din Marea Britanie. Naziștii au reușit să reclădească fabrica de apă grea. La rândul lor, bombardamentele aliate nu au fost eficiente în vederea distrugerii fabricii. Din nefericire pentru germani, lovitura dată de commando-ul norvegian a fost fatală. Încercarea naziștilor de a face o bombă atomică a rămas nefinalizată. În prezent, nu mai auzim vorbindu-se despre apa grea. Tehnologia modernă de producție a bombelor atomice urmează altă cale. Cândva, apa grea era însă una din cele mai periculoase substanțe din lume și soldații curajoși norvegieni și britanici au luptat în mod eroic pentru a sista producția acesteia de către Adolf Hitler.

Inchide