Eclipsa de Soare 2015. De la vârcolaci și draci care fură Soarele la un fenomen care pedepsește păcatele

Eclipsa de Soare 2015. Doctorul în astronomie Magda Stavinschi, cercetătoare la Institutul Astronomic al Academiei Române, a declarat, pentru MEDIAFAX, că miturile legate de eclipsele de Soare „sunt clasice și au venit din necunoaștere”.

„Omul nu știa ce se întâmplă. Există nu doar legende, unii știind că va avea loc o eclipsă – se pare că chiar Magellan (exploratorul portughez Fernando Magellan, n.r.) a fost salvat pentru că îi impresiona pe băștinași: «Uite, domnule, o să se întunece cerul». Și chiar s-a întunecat. Evident spectacolul pe care îl oferă o eclipsă totală, faptul că două-trei-șase-opt minute se întunecă cerul, se răcorește (afară, n.r.), sigur că impresia este extraordinar de mare. Dar superstițiile erau valabile în urmă cu sute de ani, când oamenii nu știau ce se întâmplă pe cer”, spune Magda Stavinschi.

Totuși, aceasta precizează că, deși la ora actuală informația circulă, chiar și cea științifică, există persoane care încă se sperie de astfel de fenomene astronomice.

VIDEO Temutul infractor păgubos, Vasile Rodideal, a fost extrădat din Rusia în România

23:42

FLASH NEWS Sorin Grindeanu comentează dezvăluirile Gândul despre nunta lui Abrudean. „Beneficiarii contractului sunt cei care au fost la nuntă”

22:58

„Chiar și în 1999 (11 august 1999, când în România a fost vizibilă o eclipsă totală de Soare, n.r.) am auzit încă de oameni care și-au tras perdelele la fereastră, copii care s-au ascuns sub masă”, spune Magda Stavinschi.

Ea a făcut trimitere și la „vârcolaci”, asociați cu eclipsele. Oamenii „au văzut că discul Soarelui este la un moment dat întunecat. Și atunci s-a spus că l-a mușcat cineva. Cine? Vârcolacii, deși nici nu știm bine ce sunt ăia”, spune Stavinschi.

Cercetătoarea precizează însă că acestea sunt legende și mituri care rămân deocamdată la nivelul poveștilor populare și nu au nicio influență asupra omului.

„Sigur că și erupțiile de Soare, care acum sunt mai bine cunoscute, pe unii îi sperie. Mai degrabă ele au efecte asupra telecomunicațiilor, asupra rețelelor electrice, mai puțin asupra omului. Evident, omul știe că nu trebuie să facă plajă când Soarele este chiar sus pe cer. Adică deja există o educație, sper că este recepționată de cei mai mulți, asupra protecției la radiația solară. Dar nu e cazul la eclipsă”, a mai spus Magda Stavinschi.

Eclipsa de Soare 2015. Fenomenul, în culturile lumii

La rândul său, antropologul Vintilă Mihăilescu a vorbit, pentru MEDIAFAX, despre mitologiile legate de Soare în culturile lumii.

„Absolut toate culturile lumii au mitologiile lor legate de Soare – și, implicit, de eclipsele de Soare. În România, ele se cheamă «întunecimi de Soare». Explicațiile folclorice cele mai numeroase sunt legate de vârcolaci sau pricolici, natura acestora fiind însă foarte diferită de la o zona etnografică la alta. Uneori este vorba de draci care fură Soarele. Soarele «scapă» însă de fiecare dată, fie cu ajutorul lui Dumnezeu, fie deoarece leul pe care călărește îi răpune într-un final. O altă categorie de explicații spune că eclipsele s-ar datora faptului că Luna, imposibila sa mireasă, se apropie prea mult de Soare și atunci Dumnezeu îi acoperă acestuia față, ca să nu o vadă. În sfârșit, o altă categorie este eminamente morală: eclipsele s-ar datora faptului că, scârbit de păcatele oamenilor, Soarele își întoarce fața de la ei sau că Dumnezeu avertizează oamenii de păcatele lor”, spune Vintilă Mihăilescu.

În acest sens, antropologul a dat și un exemplu: „Doamne, nu-l lua,/ Nu ni-l astupa,/ Vârcolacii du-i/ Să meargă-n urgii/ Pe un alt tărâm/ De ei n-auzim!/ Soarele ni-l lasă/ Pe ceriu să iasă/ Să ne dea lumină/ Și-n suflet hodină!/ Soare, Soare, Soare,/ Stea strălucitoare,/ Oare ce te-mbună/ S-ai raze-n cunună?/ Dar ce supărare/ Te mâhnește oare?/ Fața îți ascunzi,/ În noapte te-afunzi,/ În noapte scobori,/ Ce de supărări?/ Ce de supărări?/ De ce Soare mori/ Și ne înfiori?/ Haide, strălucește,/ Haide, ne iubește,/ Soare, Soare, Soare,/ Stea strălucitoare!”.

Eclipsa parțială de Soare de vineri va începe în jurul orei 10.40, va avea maxima în jurul orei 11.56 și se va încheia la 13.05, cu o durată medie pentru România de două ore și 20 de minute. Acoperirea Soarelui de către Lună va varia în funcție de locul observației, fiind mai scăzută în sudul țării și mai ridicată în nord. Procentul de acoperire a Soarelui va fi situat între 40 și 55%, potrivit cifrelor furnizate de specialiștii Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din București.