Gregorian Bivolaru, văzut drept un „maestru tantric” de către cursantele MISA

Contradicțiile, explicațiile ilogice, dar și presiunile exercitate asupra martorilor se numără printre argumentele ce au dus la condamnarea fondatorului MISA, Gregorian Bivolaru la șase ani de închisoare cu executare, pentru trafic de persoane și acte sexuale cu minori, se arată în motivarea ICCJ.

În motivarea deciziei luate de judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) se menționează că una dintre victimele lui Gregorian Bivolaru, Mădălina Dumitru, a mințit atunci când a declarat la proces că nu îl cunoaște pe fondatorul Mișcării de Integrare Spirituală în Absolut (MISA). Astfel, ea a încercat, mai întâi, să ascundă relația cu el, iar mai apoi a vrut să îl disculpe în fața magistraților.

„Curtea apreciază că această conduită a părții vătămate a fost determinată de inculpatul Bivovaru și nu este decât o dovadă că influența pe care acesta și-a exercitat-o în raport cu partea vătămată a continuat și după ce faptele s-au epuizat, pe parcursul procesului penal. (…) Mai grav este însă faptul că încercarea de distorsionare a adevărului nu s-a rezumat la influențele exercitate asupra părții vătămate, ci acestea au fost însoțite de administrarea unor probe mincinoase, în principal testimoniale, care au avut scopul (atins doar în fața instanțelor de fond și apel) de a susține declarațiile părții vătămate date în cursul judecății privitoare la relația dintre ea și inculpat”, potrivit documentului citat.

COMUNICATButan Gas, anunț public asupra parcurgerii etapei de încadrare în cadrul ședintei Comitetului Special Constituit

14:52

ECONOMIECurs valutar BNR, 11 noiembrie. Leul pierde teren în fața euro și a dolarului. Cât costă principalele valute

14:46

Potrivit motivării deciziei ICCJ, Bivolaru profita de „labilitatea emoțional-afectivă” a minorei cu care întreținea relații sexuale. „Curtea constată că inculpatul a profitat nu doar de discernământul diminuat al victimei, de puțina sa experiență de viață, specifice vârstei, ci și de labilitatea ei emoțional-afectivă, speculând astfel dorința părții vătămate de a depăși limitele impuse de mediul familial în care a fost crescută și educată până la vârsta de 15 ani, marcat de dificultăți atât în relațiile interpersonale, dar și în plan material”, se arată în documentul citat.

Tot în motivare se menționează că Gregorian Bivolaru, prin modul său de a se purta, a reușit să o convingă pe Mădălina Dumitru de faptul că ea va avea posibilitatea să progreseze spiritual dacă întreține relații sexuale cu acesta, dată fiind calitatea sa de „maestru spiritual”. Din probatoriul administrat în acest dosar reiese că Bivolaru ar fi ajuns să fie perceput ca o divinitate, ca un „superom”, în raport cu care minora a dezvoltat o relație de dependență totală.

„Inculpatul Bivolaru obișnuia să întrețină relații sexuale cu cursantele MISA, inclusiv cu minore, având predilecție pentru fete virgine, întrucât considera că acestea ‘îi dau o energie mai mare’. Aceste persoane îl priveau pe inculpat ca pe un Dumnezeu, ‘maestru tantric’, ‘maestru al spiritualității’, fiind considerate ‘privilegiate’ sau ‘favorite’, întrucât aveau mai mult acces la inculpat, îl însoțeau pe acesta, mergeau la cumpărături, în tabere, locuiau împreună cu el. Sexul cu inculpatul era considerat o cale spre evoluția spirituală, spre ‘iluminare'”, reiese din declarațiile martorilor, sintetizate în motivare.

Potrivit aceluiași document, judecătorii de la instanța supremă au mai constatat că Bivolaru s-a sustras cercetărilor, părăsind teritoriul României în condiții „neelucidate”.

„Printr-un mecanism extrem de abil, inculpatul și-a arogat statutul de victimă actuală a autorităților statului român, exploatând în favoarea sa o sentință civilă prin care s-a constatat caracterul politic al unor condamnări dispuse împotriva inculpatului înainte de 1989 și încercând să identifice prezentul proces penal cu fiind unul îndreptat împotriva mișcării MISA, ce s-ar fi dorit a fi fost astfel reprimată de către autorități”, se arată în motivare.

Gregorian Bivolaru a fost condamnat definitiv de instanța supremă, în 14 iunie, la șase ani de închisoare cu executare, în dosarul în care a fost judecat pentru trafic de persoane și acte sexuale cu minori, caz în care a fost achitat de două instanțe inferioare.

În 12 aprilie 2012, judecătorii ICCJ Ionuț Matei, Cristina Rotaru și Ioana Bogdan au decis să rețină spre rejudecare dosarul în care Gregorian Bivolaru a fost achitat pentru perversiune sexuală, act sexual cu un minor și trafic de minori, admițând astfel recursul procurorilor și desființând deciziile anterioare ale instanțelor.

În acest caz, Tribunalul Sibiu și apoi Curtea de Apel Alba Iulia au decis achitarea liderului MISA pentru o parte din infracțiunile pentru care a fost judecat, respectiv perversiune sexuală în formă continuată, două infracțiuni de act sexual cu un minor în formă continuată și două infracțiuni de trafic de minori.

Instanțele au dispus, totodată, încetarea procesului penal pentru alte infracțiuni, respectiv corupție sexuală, act sexual cu un minor, ambele în formă continuată, și trecerea frauduloasă a frontierei României, „ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale”.

Parchetul a făcut recurs la ICCJ.

Bivolaru fost arestat, în martie 2004, sub acuzația că a întreținut relații și perversiuni sexuale cu Mădălina Dumitru, folosindu-se de influența pe care o avea asupra acesteia, în calitate de profesor de yoga. A fost însă eliberat din arest după ce, la 1 aprilie 2004, Curtea de Apel București a constatat că emiterea mandatului a fost făcută de o instanță necompetentă.

Anchetatorii au stabilit că, în 2002 – martie 2004, acesta ar fi practicat în mod repetat acte cu caracter obscen față de minora Mădălina Dumitru. În perioada ianuarie-noiembrie 2000, precum și în aprilie 2003, folosindu-se de calitățile de profesor yoga și mentor spiritual, Bivolaru ar fi întreținut acte sexuale cu alte două minore – Agness Arabella Mureșan și Ilinca Simionescu.

În august 2004, procurorii de la Parchetul Curții de Apel București l-au trimis pe Bivolaru în judecată pentru act sexual cu un minor, perversiune sexuală, corupție sexuală, trafic de minori și tentativă de trecere frauduloasă a frontierei de stat a României. Bivolaru a părăsit țara după ce a fost trimis în judecată, fiind arestat în aprilie 2005, în Suedia, însă, în luna noiembrie același an, autorităților române li s-a respins cererea de extrădare a acestuia.

Din 23 mai 2013, instanța l-a citat pe Gregorian Bivolaru și cu noul său nume, Magnus Aurolsson, fiind prima oară când este menționat astfel în dosarul în care este acuzat de trafic de minori.

(Otilia Ciocan)