Mesaje, SMS-uri și felicitări virtuale pentru Constantin sau Elena. Urări deosebite / Cine au fost, de fapt, Constantin și Elena, sfinții pe care îi sărbătorim pe 21 mai

Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena sunt sărbătoriți de Biserica Ortodoxă și cea Catolică, în fiecare an, pe 21 mai. Aproximativ 1.850.000 de români poartă numele de Constantin și Elena sau derivate ale acestora. Tocmai de aceea, e bine să cunoști câteva modele de mesaje, SMS-uri și felicitări virtuale pe care să le transmiți sărbătoriților.

Mesaje, SMS-uri și felicitări virtuale pentru Constantin sau Elena

„Sfântul căruia îi purtați numele să va ocrotească în fiecare zi, să va aducă liniște și pace și să nu lase că speranța să se stingă din sufletul dumneavoastră. La mulți ani cu împliniri și momente frumoase în viitor!”

„Cu ocazia zilei de nume, îți doresc un munte de sănătate, o mare de iubire și un ocean de fericire!”

„Cu ocazia zilei onomastice, îți doresc o oră de liniște, o zi senină, o săptămâna de bucurii, o luna de împliniri, un an de prosperitate, un veac de sănătate, fericire și iubire. La mulți ani!”

ULTIMA ORĂ CCR judecă pe 10 decembrie sesizarea ÎCCJ pe proiectul privind pensionarea magistraților

15:34

ULTIMA ORĂ Premierul Bolojan a anunțat că “foarte posibil” ca alimentarea cu apă să fie reluată în județele afectate în această seară

15:31

”De ziua numelui tău, îți doresc tot binele din lume, noroc, fericire și sănătate și să ți se îndeplinească toate dorințele pe care o să ți le pui. La mulți ani!

„Îți doresc să ai parte de o zi de nume minunată și să știi că ești și vei fi mereu iubit/ă de toți prietenii tăi. Cu drag, …”

„La Mulți Ani și sper să se spargă conducta fericirii pe stradă vieții tale!”

„La mulți ani și mult noroc, în această zi specială. Îți dorim să ți se îndeplinească toate dorințele. Sănătate și numai bucurii!

„Un cer albastru fără nori,
În calea ta să fie,
Să ai în viață numai flori,
Noroc și bucurie!
La Mulți Ani!
Un ocean de sănătate,
Un munte de noroc,
Un camion cu bani,
Și un sincer: „La mulți ani!”
Cele mai calde urări de bine, sănătate și fericire, de ziua numelui. La mulți ani!”

„Să ne trăiesti, ani mulți și buni,
Norocul să-ți dea ghes mereu, minuni,
Orice dorință-ți pui să se-mplinească,
Iar anii care trec te-ntinerească!
La mulți ani cu sănătate,
Să îți dea Domnul tot ce dorești,
Zile senine și fericire,
Să ne trăiesti!”

„Se spune că iubiții sunt ca luna, iar frații că stelele. Eu am observat că cerul poate arăta bine fără lună, dar niciodată fără stele, adică fără tine. La mulți ani, frate/iubitule!

„Dacă toată lumea îți dorește că această zi să fie una minunată, eu îți urez că toate zilele ce urmează să fie pline de bucurii și realizări, astfel încât acest nou an să îți umple sufletul de voie bună. La mulți ani!”

„Un zâmbet are puterea de a umple totul de lumină. Sper să ai parte de cât mai multe zâmbete în viață. La Mulți Ani!

„La Mulți Ani! Fie că Sfântul Constantin, al cărui nume îl porți, să-și coboare ochii asupra ta și să îți dăruiască fericirea dorită și liniștea interioară!”

„Cineva acolo sus te iubește. Cineva aici jos ține tare mult la ține. La mulți ani!”

Cine au fost Sfinții Constantin şi Elena

Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus (27 februarie 272 – 22 mai 337), cunoscut ca Sfântul Constantin cel Mare, a fost împărat roman, proclamat Augustus de către trupele sale în data de 25 iulie 306.

Înaintea luptei de la Pons Milvius (Podul Vulturului), din 28 octombrie 312, contra lui Maxenţiu, Constantin a văzut pe cer, ziua, o cruce luminoasă, deasupra soarelui, cu inscripţia „prin acest semn vei învinge”, afirmă istoricii bisericeşti Eusebiu de Cezareea şi Lactanţiu.

Noaptea, în vis, i s-a arătat Mântuitorul, cerându-i să pună pe steagurile armatei sale crucea creştină, ca semn protector în lupte.

Constantin a câştigat bătălia, iar dovadă a credinţei sale în ajutorul divin este inscripţia de pe Arcul lui Constantin din Roma, păstrată până astăzi, prin care el mărturiseşte că a câştigat lupta „prin inspiraţie divină”.

În ianuarie 313, împăratul Constantin cel Mare emite Edictul de la Milan, prin care creştinismul devine „religie permisă”, alături de altele din imperiu.

El ia totodată măsuri în favoarea Bisericii creştine, înlătură din legile penale pedepsele contrare creştinismului, îmbunătăţeşte tratamentul în închisori, uşurează eliberarea sclavilor acordând episcopilor şi preoţilor dreptul de a-i declara liberi în biserici.

Protejează prin lege pe săraci, orfani şi văduve, modifică legislaţia privind căsătoria, îngreunează divorţul şi pedepseşte adulterul.

De asemenea, el a atribuit Bisericii creştine casele imperiale de judecată (basilikos oikia), care vor purta în continuare numele de bazilici. Încă din anul 317, a început să bată monedă cu monograme creştine.

În anul 321, Împăratul Constantin cel Mare a declarat ziua de duminiă, sărbătoarea săptămânală a creştinilor, drept zi de odihnă în imperiu, zi în care şi soldaţii asistau la slujbă.

Împăratul şi familia sa au sprijinit repararea bisericilor, dar au ajutat şi la construirea altora mai mari şi mai frumoase la Ierusalim, Roma, Antiohia, Nicomidia, Tyr etc.

De asemenea, Împăratul Constantin cel Mare a construit o nouă capitală – inaugurată la 11 mai 330 -, transformând oraşul Bizantium în oraşul Constantinopol, care timp de o mie de ani va fi capitala creştină a Imperiului Roman. Aici a construit numeroase lăcaşuri de cult printre care Biserica Sfinţiilor Apostoli.

Din dorinţa de a ajuta Biserica, a convocat Sinodul I Ecumenic de la Niceea din anul 325, împotriva ereziei lui Arie. Sub influenţa Sfântului Atanasie cel Mare, Sinodul a proclamat învăţătura ortodoxă despre dumnezeirea Fiului care este „Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut nu făcut, Cel de o fiinţă cu Tatăl, prin care toate s-au făcut” (Simbolul credinţei sau Crezul).

Sfântul Constantin cel Mare s-a stins la data de 22 mai anul 337, chiar Duminica Rusaliilor, fiind înmormântat în Biserica Sfinţii Apostoli din Constantinopol (ctitoria sa).

Sfânta Împărăteasă Elena

Originară din Drepanum (numit după aceea Helenopolis), din Golful Nicomidia, se presupune că era fiica unui hangiu.

O legendă ulterioară, menţionată de Geoffrey of Monmouth, spune că era fiica regelui Coel, care a căsătorit-o cu Constantius Chlorus I, pentru a evita războaiele dintre britanici şi Roma.

Constantius Chlorus a divorţat de ea, în jurul anului 292, pentru a se căsători cu fiica vitregă a lui Maximian, Teodora.

Constantin, fiul Elenei, a devenit apoi împărat al Imperiului Roman şi, ca urmare a ascensiunii acestuia, ea a devenit o prezenţă importantă la curtea imperială.

Potrivit istoricului Eusebiu, Sfânta Elena a primit botezul în anul 313, fiind o creştină foarte evlavioasă si sprijinind ridicarea a numeroase lăcaşuri de cult, printre care Biserica Învierii Domnului, zidită lângă Sfântul Mormânt, biserica din Ghetsimani, precum şi alte 18 lăcaşuri de cult.

Totodată, Sfânta Împărăteasă a mers la Ierusalim, unde a găsit crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul Iisus Hristos.

Ulterior, Sfânta Cruce a fost înălţată solemn în văzul poporului creştin de către episcopul cetăţii Ierusalimului, Macarie I, la data de 14 septembrie 326. Sfânta Împărăteasă Elena a părăsit această lume în anul 327, la Roma. (Sursa: Mediafax.ro).