Avertisment al ministrului de Finanțe. Alexandru Nazare: Reducerea deficitului bugetar nu poate fi amânată
România a parcurs un an de consolidare fiscal-bugetară şi a trecut de la o economie bazată pe consum finanțat pe datorie la o economie bazată pe investiţii şi dezvoltare pe termen lung, susţine ministrul Finanţelor. Alexandru Nazare spune că datele din septembrie arată o reducere semnificativă a deficitului și o protejare a investițiilor. El atenționează însă că țara noastră refinanțează încă datorii mari și plăteşte dobânzi ridicate, factură care nu poate fi ştearsă într-un singur an. Semnalul dat de Nazare este continuarea reducerii deficitului care o alimentează și schimbarea treptată a direcției economiei.
Direcția pe care o susține ministrul de Finanțe
„Un an de consolidare şi cea mai ambiţioasă corecţie fiscal-bugetară din UE: de la o economie bazată pe consum pe datorie, la o economie bazată pe investiţii şi dezvoltare pe termen lung. În 2024, România a avut un deficit bugetar de 9,3% din PIB”, a afirmat Alexandru Nazare, pe Facebook.
Deficitul anual a coborât la 7,9% din PIB în anul 2025 şi ajunge la o estimare de 6,2% în 2026, aspect care plasează România pentru al doilea an consecutiv cu cea mai amplă reducere a deficitului din Uniunea Europeană, informează sursa citată. Datele financiare după primele şapte luni indică o scădere a deficitului bugetar de la 76,44 miliarde de lei la 48,08 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o reducere de aproximativ 37%, menţionează agenţia de presă.
Obiectivul Ministerului de Finanțe
Investiţiile au continuat să crească în această perioadă de ajustare fiscală, atingând valoarea de 76,51 miliarde de lei în primele şapte luni din 2026, cu 14,83 miliarde de lei peste nivelul înregistrat în intervalul similar al anului anterior, transmite sursa citată. Peste 71% din plăţile pentru investiţii sunt legate de fonduri europene şi de Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, plăţile aferente acestora crescând cu 60,08% faţă de perioada precedentă, menţionează agenţia de presă. Ministerul Finanţelor urmăreşte reducerea cheltuielilor curente care apasă asupra bugetului şi protejarea fondurilor destinate dezvoltării, infrastructurii şi locurilor de muncă, potrivit Agerpres.
„România trebuie să treacă de la un consum finanţat prin datorie la o creştere bazată pe investiţii, producţie, productivitate şi venituri pe termen lung. Obiectivul este ca puterea de cumpărare să fie susţinută de producţie, productivitate, locuri de muncă şi venituri reale, nu de datorie şi inflaţie”, a conchis Alexandru Nazare.