De ce nu vor moldovenii unirea cu România. Ce i-ar face să se răzgândească

Unirea Republicii Moldova cu România rămâne o aspirație simbolică puternică, dar fară majoritate reală pe ambele maluri ale Prutului. Un proiect susținut mai mult la București decât la Chișinău, proiectul unirii nu este nici pe agenda politică imediată, nici o opțiune susținută marojitar în țara vecină. Cele mai recente sondaje arată, totuși, o creștere semnificativă pentru unire, dar fără a asigura majoritatea pentru o voință politică necesară. Aceasta era mai slabă acum câteva decenii, dar a crescut pe fondul evoluțiilor de securitate și a legăturilor tot mai apropiate cu Uniunea Europeană și, în mod special, de România.

• Dacă Republica Moldova și România s-ar uni, România ar deveni un stat mult mai mare. Brusc, pe hartă ar apărea 3 sau 4 județe în plus. Cu un teritoriu de peste 270 de mii de kilometri pătrați, România ar fi de două ori mai mare decât Grecia. România ar fi, de exemplu, aproape la fel de mare ca Italia (302 mii kmp). Și din punct de vedere demografic, impactul ar fi semnificativ. Cu 23 de milioane de locuitori, și-ar consolida locul de a 10-a cea mai populată țară din Europa și a 6-a cea mai populată din UE. De asemenea, România ar fi țara cu cea mai mare suprafață arabilă din Europa, situându-se după Ucraina, Franța, Germania și Polonia.
• Pe termen scurt există și multe costuri. Republica Moldova este unul dintre cele mai sărace state din Europa. Așa că ar avea nevoie atât de investiții în infrastructură, cât și de investiții sociale.

Ce i-ar convinge pe cetățenii Republicii Moldova să spună „Da” unirii

În ceea ce privește motivele pentru care moldovenii ar putea susține unirea cu România, printre principalele avantaje se numără garanția pensiilor și salariilor mai mari, accesul liber la locuri de muncă, libera circulație, dezvoltarea economiei și o securitate mai pronunțată prin faptul ca sunt cetățeni ai NATO, relevă cele mai recente sondaje.

În același timp, mulți cetățeni ai Republicii Moldova invocă factorul identitar, precizând că nu văd nicio diferență între români și moldoveni din punct de vedere etnic.

Sondaj iData: Peste 42% dintre moldoveni ar vota pentru unirea cu România

Sprijinul pentru unirea Republicii Moldova cu România a crescut cu aproape 10% în ultimele luni, potrivit Barometrului iData prezentat pe 10 martie 2026. Autorii cercetării spun că schimbarea ar putea avea legătură cu declarația președintei Maia Sandu, care a spus într-un interviu că ar vota pentru unire, dacă ar fi organizat un referendum în acest sens.

Conform sondajului, 42,3% dintre respondenți se declară în favoarea unirii Republicii Moldova cu România, iar 47,7% sunt împotrivă. Alți 10% spun că nu știu sau nu au oferit un răspuns. Prin comparație, un sondaj iData realizat în septembrie 2025 arată că doar 32,4% dintre respondenți susțineau unirea, în timp ce 60,6% erau împotrivă, iar 7% nu aveau o opinie sau un răspuns.

Sondajul a analizat și reacția cetățenilor la declarația președintei Maia Sandu privind unirea cu România. Potrivit rezultatelor, 43,5% dintre respondenți spun că nu susțin deloc această declarație, iar 8,9% afirmă că mai degrabă nu o susțin. Pe de altă parte, 23,7% spun că o susțin pe deplin, iar 15,6% declară că mai degrabă o susțin. Alți 6,6% nu au o opinie, iar 1,8% nu au răspuns.

Sondaj Ates Research: Opțiunea „Da” pentru unirea cu România ar câștiga cu cel puțin 55%

Aproape jumătate dintre cetățenii din Republica Moldova și peste 60% dintre moldovenii din diaspora ar vota pentru unirea cu România, arată un sondaj Ates Research, prezentat pe 25 martie 2026.

Potrivit cercetării, există o pluralitate a susținătorilor unirii în Republica Moldova și o majoritate absolută printre cetățenii Republicii Moldova în diaspora. În cazul unui referendum pentru unire, opțiunea „Da” ar câștiga cu 55-58%.

Potrivit cercetării sociologice, la întrebarea: „Dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum cu privire la unirea Republicii Moldova cu România, ați vota pentru sau contra unirii?”-  44% dintre respondenții din Republica Moldova au răspuns DA, 39.2% au răspuns NU, 9,4% nu ar participa și 6,7% au răspuns Nu știu, nu m-am decis, în timp ce 0.8% nu au răspuns.

În diaspora moldoveană, 60,8% au răspuns DA, 24,3% au răspuns NU, 9,7% nu ar participa, 4% nu s-au decis și 1,1% nu răspund.

Avantaje în unirea cu România

În eșantionul din Republica Moldova, unde au fost chestionate 1.078 de persoane din 320 de localități, 37% dintre respondenți cred că unirea cu România ar aduce mai multe avantaje, față de 33% de respondenți care au spus că ar fi mai multe dezavantaje.

În diaspora, dintre cei 235 de intervievați, 52.1% cred că unirea Republicii Moldova cu România ar aduce mai multe avantaje. De menționat că, peste hotare, sondajul s-a desfășurat în 12 țări cu cea mai mare prezență la alegerile parlamentare din septembrie 2025, potrivit Radio Moldova.

Printre principalele avantaje ale unirii, respondenții au menționat beneficii de ordin economic: pensii și salarii mai mari, acces liber la locuri de muncă, libera circulație și dezvoltarea economiei.

Cel mai frecvent dezavantaj invocat a fost pierderea suveranității și independenței, cu un procent practic similar în Republica Moldova și în diaspora, urmat de conflicte interetnice și ruperea legăturilor economice cu Rusia și Comunitătea Statelor Independente (CSI).

Unire în următorii 2-4 ani

Întrebați în ce perioadă de timp ar putea fi realizată unirea, cel mai frecvent răspuns în rândul respondenților care cred în acest deziderat este „în următorii 2–4 ani”.

Cercetarea evidențiază și o creștere a identității naționale românești, „a celor care se declară etnici români, vorbitori de română, care spun că românii și moldovenii sunt același popor”.

În eșantionul din Republica Moldova, aproape 15% s-au declarat etnici români și aproape 65% etnici moldoveni. În diasporă, proporția celor care se declară români este dublă, de circa 32%.

În ceea ce privește limba vorbită, 44.2% dintre respondenții eșantionului din Republica Moldova au menționat româna și 40% limba moldovenească. Spre deosebire de recensământ, cei care declară că vorbesc limba română sunt acum pe locul întâi, iar în diasporă proporția lor este mult mai mare, de circa 72%.

AUTORUL RECOMANDĂ:

• România a găsit o soluție pentru moldovenii cu buletine anulate. Care sunt mecanismele
• „Operațiunea Buletinul”. Se sistează plata alocațiilor pentru copiii moldoveni care dețin cetățenie română? Răspunsul Ministerului Muncii pentru Gândul