Dezideratul unirii Republicii Moldova cu România reapare periodic după 1989. Președinta Maia Sandu a invocat chiar opțiunea sa personală de a vota afirmativ, în cazul unui referendum în favoarea unirii. Însă, este acum un context geostratetic internațional mai favorabil? Gândul a stat de vorbă cu profesorul universitar de științe politice Radu Carp, care a descifrat de ce arhitectura externă extrem de volatilă a momentului ar putea aduce mari surprize. Orice scenariu este posibil, apreciază analistul politic.
Susținerea unui eventual referendum, la ora actuală, înseamnă între 9 și 33% din totalul populației țării vecine, deci sunt slabe șanse să avansăm concret, în favoarea unirii cu Republica Moldova, din punctul ăsta de vedere, atrage atenția reputatul profesor de la Facultatea de Științe Politice din București.
Totuși, analistul apreciază că actualul context global, unul istoric, cu o dinamică extraordinară a reconfigurărilor geostrategice, ar putea replica, în anumite sincronicități și mai ales pe fundalul unei crize internaționale, ar putea replica momentul Marii Uniri din 1918, când Basarabia și Transilvania s-au alipit la patria mamă, alcătuind România Mare.

Profesorul Radu Carp. Sursa foto: Basilica.ro
„Uitați-vă, de exemplu în 1918, cu o lună înainte, habar n-avea nimeni că la Chișinău o să se adune sfatul țării și o să voteze unirea. Evenimentele astea sunt foarte greu de prevăzut. Ele pot fi spontane, generate de o criză internațională. Eu nu exclud nicio variantă. Nici varianta să nu fie niciodată, nici să nu fie mâine, nici să se deschidă negocierile de punea europeană foarte rapid”, punctează profesorul.
În 1918, Basarabia a votat unirea cu România „din lipsă de opțiuni”, mai atrage atenția Radu Carp.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F01%2F472197708_10170209911745114_8246057874042064362_n-1280x928.jpg)
Harta României Mari la 1918
Expertul mai explică de ce succesul unui demers al unirii, în perspectivă, depinde de forțarea dispariției zonelor gri la granița dintre UE și Federația Rusă, ceea ce în limbaj de specialitate înseamnă zone tampon, așa cum este și Republica Moldova. Context în care, țara vecină nu are altă soluție strategică decât aderarea la UE, „la pachet” cu Ucraina.
„Acum, nu știm cum va arăta contextul în următoarea perioadă, dar în orice caz nu prea pare să mai fie favorabil unei zone gri, o zonă tampon, care să nu mai facă parte nici de niște, să nu fie nici sub diferența aferației ruse, nici sub diferența occidentală. Cred că viitorul acestor zone gri este compromis. Și atunci, toate statele încearcă să găsească soluții. Ucraina încearcă să găsească soluția europeană, Republica Moldova încearcă să găsesacă soluția europeană. Fiecare realizează că nu mai poate exista o zonă gri între Moscova și Bruxelles”, mai explică Radu Carp.
În altă ordine de idei, observă profesorul, în prezent prioritatea strategică a Republicii Moldova este aderarea la Uniunea Europeană, negocierile fiind însă blocate din cauza Ungariei. Nici premierul Viktor Orban, nici liderul opoziției și posibilul său succesor potrivit celor mai recente sondaje de opinie, Peter Magyar (foto), nu susțin demersul, dimpotrivă.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2024%2F10%2Fprofimedia-0916781255-1280x853.jpg)
Peter Magyar, președintele partidului ‘Tisza”. Foto: Profimedia
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2024%2F06%2FMoldova-si-Ucraina-aderare-UE.webp)
Pe acest fundal geopolitic global complex, congurent și extrem de volatil, avertizează specialistul, adevărata întrebare este nu cât de mult contează în ecuație împărtășirea unui sentiment al identității comune la români și la frații de peste Prut, ci cât de pragmatic este scenariul unei viitoare uniri.
„Eu vin din la științele sociale, eu măsor. Adică nu știu dacă se poate măsura sentimentul de apartenență la aceeași identitate românească și dacă este relevant în acest moment un asemenea sentiment într-un fel. După părerea mea, chiar nu contează.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F08%2Fnicusor-dan-maia-sandu-1280x853.jpg)
Aici vorbim de lucruri pragmatice. Vorbim nu numai de apartenența identitară, ci vorbim de lucruri care, cum să spun, contează mai mult. România este mai puternică împreună cu Republica Moldova? Sau îi creează o dificultate în plus? Asta e întrebarea fundamentală. România înțelege ce se întâmplă în Republica Moldova cu adevărat? Ce se întâmplă în Găgăuzia, de exemplu? Sau există iluzia că, de fapt, sunt o lume care nu ne privesc? Am impresia că astea sunt întrebările fundamentale. Restul, sentimentul ăsta identitar, el poate fi exacerbat într-un fel sau altul. Unii pot să spună că există mai mult decât există realitatea, alții pot să spună că, din contră, el nu există.
Într-un interviu acordat luni jurnaliştilor britanici, preşedinta Maia Sandu a declarat că evoluţiile regionale şi globale fac ca supravieţuirea unor ţări precum Republica Moldova să devină tot mai complicată, aderarea la UE devenind un obiectiv realist pentru protejarea suveranităţii.
Pentru prima dată, Maia Sandu a afirmat public că, dacă ar fi organizat un referendum, ar vota în favoarea reunirii cu România. Această chestiune însă nu ar găsi un sprijin larg în rândul clasei politice, motiv pentru care dezideratul integrării europene rămâne singura soluţie de supravieţuire a Republicii Moldova, a explicat şefa statului, a transmis, luni, MOLDPRES.
RECOMANDĂRILE AUTORULUI: