La 24 de ani de la Revoluție, elevii ar putea învăța mai mult la școală despre comunism. Andrei Muraru: „Nu poți să obligi un elev să meargă la cursuri obligatorii”

La 24 de ani de la Revoluție, elevii ar putea învăța mai mult la școală despre comunism. Andrei Muraru: Nu poți să obligi un elev să meargă la cursuri obligatorii
Publicat: 24/12/2013, 10:47
Actualizat: 19/05/2015, 20:20

„Aș vrea să încep cu un moment de reculegere în memoria și în omagiul eroilor anti-comuniști care au avut curajul să lupte, care au murit, au suferit în toată perioada comunistă în 1989”. Așa a început o dezbatere pe posibilitatea ca perioada comunistă să fie introdusă în programa școlară, la pachet cu înființarea Muzeului Național al Totalitarismului în Fortul 13 de la Jilava, penitenciarul în care au fost închiși deținuții politici.

Este vorba despre două inițiative legislative în pregătire, anunțate chiar cu ocazia împlinirii a 24 de ani de la căderea comunismului, la propunerea deputatului Forța Civică, Dan Cristian Popescu, ocazie cu care a așezat la aceeași masă foști deținuți politici, reprezentanți ai Ministerului Culturii, politologi și istorici.

Concret, pornind de la „suferința celor care au murit”, deputatul propune ca istoria comunismului și totalitarismului să fie studiate în liceu, pentru ca aceștia „să cunoască ce s-a întâmplat atunci pe fapte, evenimente și etape istoria comunismului care ne-a marcat secolul trecut”. A doua inițiativă merge pe aceeași idee – de a marca această perioadă a istoriei, propunând ca Fortul 13 Jilava să fie transformat în muzeu cu acte în regulă.

„Vrem să-l punem pe harta obiectivelor cultural-turistice având la bază evenimentele petrecute atunci. Fortul 13 Jilava, un loc unde turiștii vor putea afla lucruri adevărate, care s-au întâmplat și care azi ne marchează prezentul, așa cum ne-au marcat istoria. Cunoașterea acelor lucruri ne va face mai pregătiți și mai puternici pentru a începe schimbări reale în societatea românească”, a spus Dan Cristian Popescu.

Cele două idei au fost primite cu zâmbetul pe buze de către foștii deținuți politici, dar și de fostul președinte Emil Constantinescu, după cum a precizat inițiatorul.

„Ideea mi-a veniti vizitând Fortul 13 Jilava. Fiind parlamentar m-am gândit mai degrabă la o lege pentru a grăbi lucrurile. Ca societate avem o datorie morală, în primul rând față de cei care atunci când era mai ușor să spui da ei au spus nu, când era mai comod să pleci capul, ei l-au ridicat. Am putea să ne asumăm o decizie politică de a aloca niște bani pentru cinstirea memoriei acestor oameni, pentru ca generația viitoare să înțeleagă prin ce a trecut acest popor și să nu repete greșelile”, și-a explicat deputatul inițiativele.

Mărturiile foștilor deținuți politici

Invitat la dezbatere, Radu Ciuceanu, fost deținut politic și directorul Institutului Național al Totalitarismului, reprezentant al Academiei Române, a vorbit despre necesitatea ca tânăra generație să învețe istoria neagră a României, începând chiar cu Fortul 13 Jilava.

„Sunt cel mai în vârstă din această sală și cel cu cei mai mulți ani de temniță. Fără o inițiativă a noastră directă, susținută de o propagandă nu putem să ducem elevii să vadă un episod tragic al istoriei. Ne desparte mai mult de o jumătate de secol de când a pornit urgia la noi în țară. Ar fi spre folosul societății. Fortul 13 Jilava aparține națiunii române, un tezaur al poporului. Să ne grăbim, că Fortul 13 este într-o continuă distrugere”, a vorbit Ciuceanu.

În aceeași ordine a gândirii, ceilalți deținuți politici invitați la dezbatere au povestit, cu jumătate de glas din cauza vârstei înaintate, întâmplări din vechiul penitenciar.

„Când am intrat în Jilava prima dată, în `49, am rămas surprins de frumusețea edificiului. Dacă ar fi fost la suprafață, cred că bastioanele pentru apărarea Bucureștiului ar rivaliza. Sunt o frumusețe. Mediul înconjurător nu-ți dădea impresia că e ceva construit sub pământ, acum s-au astupat multe. Când am coborât din dubă la Jilava, era o frumusețe pe câmp. Era și un domn mai în vârstă printre toți studenții. >, a spus el atunci, când a văzut numai câmp în jurul lui”, a luat cuvântul un alt fost deținut politic.

Feedback pozitiv de la Cultură

Reacții pozitive la aceste două inițiative legislative, încă în curs de pregătire, au venit și din partea Institutului National al Patrimoniului (INP). Dan Matei, directorul INP, a aplaudat propunerile deputatului Forța Civică, explicând că, cel puțin pentru elevii de la profilul uman, istoria este mai importantă decât chimia.

„Mi se pare mai important să se învețe istorie decât chimie pentru că istoria formează gândirea critică. Tânăra generație trebuie să știe ce s-a întâmplat. Tânăra generație și străinii au mari dificultăți să înțeleagă, cum să înțeleagă o minte normală că în capitala patriei adesea nu se găsea hârtie igienică? Străinii îmi zic >”, a spus Matei.

Chiar și Ministerul Culturii, prin vocea consilierului Cornel Frimu, a declarat că susține acest demers. ” Are influențe majore asupra vieții actuale și noua generație ar trebui să știe foarte bine rădăcina răului din secolul XX”, a precizat el.

„Ambele stau în picioare, sunt concepute și trebuie duse până la sfârșit. Cunoașterea istoriei comunismului este vitală”, a comentat și Liviu Pleșa, din partea Consiliului Național pentru Supraveghere a Arhivelor Securității (CNSAS).

Directorul IICCMER, destul de sceptic

Pe de altă parte, deși la nivel de idee spune că este una bună, președintele executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), Andrei Muraru, a explicat că partea de finanțare va pune probleme pentru că Ministerul de Finanțe nu va avea banii necesari pentru înființarea muzeului Fortul 13 Jilava.

„Niciodată niciun guvern nu va acorda aceste sume, orice inițiativă o avansează va trebui să primească un aviz pozitiv de la Guvern, Ministerul de Finanțe e sărac. Noi încurajăm astfel de inițiative, Institutul nu se va opune. Dar discuția trebuie să fie pragmatică”, a spus Muraru.

În ce privește cealaltă inițiativă legislativă privind studierea istoriei comunismului și totalitarismului în liceu, Muraru a fost destul de critic.

„Nu poți să obligi un elev să meargă la cursuri obligatorii de istorie a totalitarismului. Decizia trebuie să se ia de la Ministerul Educației și trebuie să existe în primul rând manualul. E nevoie de o curriculă care să primească avizul ministerului, acest manual să fie acreditat, discuțiile să se poarte într-un cadru organizat, cu specialiști”, a explicat Muraru.

Cele două propuneri de lege nu sunt încă depuse, deputatul Dan Cristian Popescu pregătindu-le pentru următoarea sesiune parlamentară. Dezbaterea, desfășurată și în contextul împlinirii a 24 de ani de la revoluție, a fost doar prima dintr-o serie de discuții libere pe acest subiect.

Urmărește Gândul.ro pe Google News și Google Showcase