Liderul PNȚCD a depus un DENUNȚ contra lui Augustin Lazăr pentru infracțiuni împotriva umanității

„Acest denunț este formulat în numele PNȚCD, un partid ai cărei lideri au fost asasinați în temnițele comuniste. Zeci de mii de țărăniști de asemenea au murit în urma represiunilor regimului criminal comunist, iar acest denunț are o semnificație și anume aceea, cei care au făcut asemenea fapte trebuie trași la răspundere penală în așa fel încât asemenea situații să nu mai aibă loc niciodată în România. Denunțul îl privește pe Augustin Lazăr, este un denunț întemeiat pe Codul Penal, este vorba de infracțiuni împotriva umanității. Faptele în opinia mea sunt indiscutabile, am făcut o analiză amplă a faptelor domnului Augustin Lazăr din 1985 și 1986. Este fără discuție că domnia sa a făcut parte din acea masă ascunsă criminală care a avut ca obiectiv nimicirea adversarilor politice ai partidului comunist, în afara cadrului legal de atunci”, a afirmat Aurelian Pavelescu, la Antena 3.

De asemenea, liderul PNȚCD a spus că Augustin Lazăr, în calitate de președinte al comisiei pentru eliberări de la penitenciarul Aiud, a refuzat să-i acorde lui Iulius Filip dreptul de a vorbi în fața unei instanțe de judecată pentru eliberarea sa.

SPORT Trump a primit Premiul FIFA pentru pace la tragerea la sorți a grupelor Cupei Mondiale: Sfârșitul războiului din Ucraina este aproape

22:49

EXTERNE Alexandrina s-a stabilit de mai mulți ani în Marea Britanie. Ce a dezvăluit despre englezi: „Acolo nu există”

22:48

„Augustin Lazăr, în calitate de președinte al acestei comisii, a refuzat să îi acorde acest drept legal lui Iulius Filip pentru ca acesta să nu poată vorbi pentru că Iulius Filip ar fi putut vorbi în fața instanței de judecată chiar dacă nu i s-ar fi acordat eliberarea condiționată. Ori acest sistem a vrut să îi închidă gura și să distrugă pe Iulius Filip, să nu îi dea nici o șansă. Ceea ce este un lucru nu numai poliție politică, dar un alt argument aceste procese verbale sunt falsificate. Motivația este falsificată de comisie în frunte cu domnul Augustin Lazăr”, a declarat Pavelescu.

Aurelian Pavelescu a suținut că, deși Filip ar fi fost refuzat de instanța de judecată, acestuia nu i s-a acordat dreptul de a vorbi în fața judecătorilor, iar dovada, potrivit spuselor acestuia, este lipsa semnăturii prin care lua la cunoștință procesul verbal scris de comisia de eliberări.

„În situația lui Iulius Filip și în 1985 și în 1986 procesul verbal al comisiei nu i-a fost comunicat. Dacă o să observați pe formularul pe care dumneavoastră l-ați prezentat de nenumărate ori, în josul celei de a ultimei pagini există o rubrică: se comunică condamnatului pentru a se adresa instanței de judecată și spune acolo condamnat care urma să semneze. Ei bine nu există semnătura nici pe procesul verbal din 1985 nici pe cel din 1986. Ori în mod repetat, deci vorbim de două ori, odată în 1985 și o dată în 1986, Augustin Lazăr în calitate de președinte al acestei comisii a refuzat să îi acorde acest drept legal lui Iulius Filip pentru ca acesta să nu poată vorbi pentru că Iulius Filip ar fi putut vorbi în fața instanței de judecată chiar dacă nu i s-ar fi acordat eliberarea condiționată”, declarat Pavelescu.

De asemenea, el susține că infracțiunea de care este acuzat Augustin Lazăr este imprescriptibilă și că procurorul general a mințit în comunicatul emis de Parchetul General.

„Infracțiunea deosebit de gravă este imprescriptibilă, argumentele sunt foarte serioase, lucrul care nu s-a menționat, nu am mai spus și le spun în premieră la dumneavoastră: Domul Augustin Lazăr a dat un comunicat de la Parchetul General spunând că de fapt hotărârea o lua pentru eliberare condiționată instanța de judecată. Ei bine domnul Lazăr a mințit. Pentru că instanța de judecată dispunea liberarea condiționată numai în condițiile în care procurorul avea o rezoluție cu această comisie de eliberare condiționată, o rezoluție pozitivă. Pentru cei care aveau aviz negativ cum s-a întâmplat în situația dizidentului Iulius Filip, procurorul nu sesiza instanța de judecată, așa spune legea. E vorba de legea 23 din 1969, însă comisia era obligată prin aceeași lege să îi comunice deținutului că propunerea nu se va face pentru liberarea condiționată, situație în care deținutul avea dreptul legal să i se adreseze el instanței de judecată”, a mai spus liderul PNȚCD.

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a decis reverificarea procurorului general Augustin Lazăr, după acuzațiile ce i-au fost aduse în spațiul public, potrivit cărora ar fi refuzat să elibereze un disident anticomunist. Și Inspecția Judiciară s-a autosesizat ca urmare a apariției în spațiul public a informațiilor potrivit cărora procurorul general Augustin Lazăr, înainte de 1989, ca procuror la Alba, ar fi refuzat că elibereze un disident anticomunist și face verificări.

Augustin Lazăr a respins, printr-un comunicat de presă, acuzele potrivit cărora ar fi făcut poliție politică, precizând că o astfel de dezinformare este contrazisă de adeverințele Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS). Procurorul general apreciază că atacurile concertate din ultimele zile la adresa sa, în contextul derulării procedurii de desemnare a viitorului procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, urmăresc atât decredibilizarea sa în calitate de procuror general, cât și destabilizarea Ministerului Public.

Lumea Justiției a publicat documente care ar arăta cum un procuror din județul Alba, pe numele său Augustin Lazar, a refuzat în două rânduri să elibereze un disident anticomunist, acest lucru întâmplându-se în mijlocul anilor ’80. Potrivit sursei citate, numele procurorului din acest caz este identic cu cel al actualului procuror general al Romaniei, iar cazul se petrece la Penitenciarul Aiud din județul Alba, județ din care provine și actualul procuror general. Jurnaliștii de la Lumea Justiției precizează că nu știu dacă procurorul din această cauză este unul și același cu actualul procuror general, Augustin Lazăr.