Parlamentul ucrainean a amânat pentru joi formarea unui nou Guvern. UPDATE: De ce nu a existat România în Ucraina în timpul negocierilor – Varianta lui Titus Corlățean

Rada de la Kiev a amânat pentru joi formarea unui nou Guvern, anunță președintele interimar, Aleksandr Turcinov.

„Mă adresez liderilor facțiunilor și grupurilor parlamentare și vă cer să procedați astfel încât votul (pentru un guvern) să aibă loc joi”, le-a spus Turcinov deputaților, fără să precizeze motivul amânării. „Este necesar ca decizia să fie adoptată joi. Nu putem aștepta mai mult. Purtați consultări zi și noapte, dar este necesar să fie un proces transparent”, i-a îndemnat președintele interimar.

Între timp, la Kiev se află Înaltul Reprezentant UE pentru Politică Externă, Catherine Ashton, care va discuta cu liderii politici despre măsurile care trebuie luate în vederea stabilizării țării pe toate planurile. Ashton a avut o întâlnire și cu Catherine Ashton.

Foto: Comisia Europeană/Twitter

De ce nu a existat România în Ucraina în timpul negocierilor pentru soluționarea crizei

Ministrul de Externe, Titus Corlățean, a explicat sec, dând vina pe „greaua moștenire” diplomatică, de ce România nu a fost prezentă la negocierile mediate de Polonia în Ucraina, în vederea soluționării crizei. „În ultimele zile, mulți au comentat și puțini știu. Cuplul franco-german, motoarele Europei, e un cuplu solid, reconsolidat acum. Există cu titlu de excepție de la acest cuplu, un alt format care se numește Triunghiul de la Weimar și poate lumea uită că această formulă de cooperare extrem de solidă Germania-Franța-Polonia a fost lansată la începutul anilor ’90 și că, în momente importante, a existat această formulă care a acționat”, și-a început explicația Titus Corlățean, într-un interviu pentru Adevărul Live.

„Parteneriatul Estic a fost lansat la inițiativa Poloniei și Suediei, nu a Poloniei și României. România a lipsit și, poate la un moment-dat, cei care au avut responsabilitatea României la acel moment ar putea să spună de ce Bucureștiul a lipsit. Eu pot să vă dau o explicație extrem de clară: La București, calculul de la acel moment și evaluarea au spus că noua formulă propusă ar intra în contradicție cu o altăă inițiativă principală a României, sinergia Mării Negre. Acum, după ani, putem constata că probabil a fost un calcul greșit, pentru că cele două inițiative erau complementare”, a continuat Corlățean.

Concluzia raționamentului diplomației române este că Ucraina nu este în dosarul României: „După 2009, gradual, Bucureștiul și-a schimbat poziția față de Parteneriatul Estic, dar e bine de știut că acel Parteneriat Estic a fost inițiativa Poloniei și a Suediei.Trebuie să înțelegem că titularul de dosar privind miza considerată cea mai importantă din Parteneriatul Estic, Ucraina – nu Armenia și Azerbaidjan, nu Belarus, nici măcar R. Moldova și Georgia -, Polonia a fost de la bun început titularul promovării interesului european în Ucraina”.

Întrebat dacă România recunoaște legitimitatea noii conduceri a Ucrainei, ministrul român de Externe a „pasat” răspunsul Bruxelles-ului: „Poziția României este poziția europeană, care ia notă și constată legitimitatea din mișcarea populară. E adevărat că Moscova are o altă opinie. Alegerile vor fi expresia noii legitimități”, a spus Titus Corlățean. Divergența de opinie UE-Moscova se referă la comentariile făcute ieri de premierul rus Dmitri Medvedev privind „aberația” Occidentului de a recunoaște noua conducere la de la Kiev.