(P) România intră în familia rețelelor europene de dezvoltare rurală

Viviana Vasile: Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală este nu numai o obligație europeană asumată de statul român, ci și o șansă de a îmbunătăți situația economico-socială a mediului rural și de a promova un alt stil de guvernanță locală. Proiectul este derulat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și finanțat prin Programul Național de Dezvoltare Rurală, beneficiind de fonduri europene și de o cofinanțare de la bugetul de stat.

Rețeaua românească face parte din familia europeană a rețelelor de dezvoltare rurală, solicitate de Comisia Europeană prin regulamentul de dezvoltare rurală. Este cel mai nou membru al acestei mari familii europene, însă acest lucru nu înseamnă că suntem o Cenușăreasă, ci poate constitui un avantaj, pentru că beneficiem de experiența celorlalți, ne putem inspira din munca lor, iar membrii rețelei noastre au ocazia de a intra în contact cu entități similare din alte state, învățând din pașii parcurși de acestea.

Viviana Vasile: Membri ai Rețelei pot fi toți actorii din spațiul rural, adică toți cei implicați în dezvoltare rurală: fermieri, asociații de producători, instituții publice, organizații neguvernamentale, institute de cercetare, muzee, universități și alte entități. Ca membri ai Rețelei, aceștia primesc informații despre Politica Agricolă Comună, despre politici de dezvoltare rurală, servicii de consiliere, instruire și consultanță. Ei participă la schimbul de idei și bune practici, învățând și inspirându-se unii de la alții, cooperând și găsind soluții de rezolvare a unor probleme comune. În momentul de față, Rețeaua românească are peste 500 de membri.

Viviana Vasile: România are ca principal obiectiv absorbția fondurilor europene de către beneficiari bine informați cu privire la tot ceea ce înseamnă obținerea acestor finanțări și implementarea proiectelor. Buna absorbție de până acum a fondurilor disponibile prin Programul Național de Dezvoltare Rurală ne arată că beneficiarii au fost informați și extrem de interesați să acceseze astfel de finanțări. Cu toate acestea, o parte dintre ei s-au lovit de diverse probleme în implementare. Poate că nu au fost conștienți de la bun început ce înseamnă managementul proiectelor cu finanțare europeană. Rețeaua urmărește tocmai acest lucru: să aducă un plus de informații care să-i ajute pe beneficiari să conștientizeze mai bine atât beneficiile unor finanțări europene, cât și responsabilitățile care derivă din obținerea acestora.

Viviana Vasile: Este vorba despre abordarea de jos în sus a luării deciziilor, abordare pe care Uniunea Europeană dorește să pună accentul în perioada următoare de programare. În acest sens, prin proiectul pe care îl derulăm, vom sprijini în mod special Grupurile de Acțiune Locală (GAL) pentru a-și pune în aplicare strategiile de dezvoltare locală care beneficiază de finanțare europeană. În momentul de față, aceste grupuri, care reprezintă în esență parteneriate public-private, sunt o noutate pentru România, dar în anii următori vor avea un rol din ce în ce mai însemnat, pentru că vor putea contribui la rezolvarea unor probleme identificate pe plan local, accesând totodată mai multe fonduri europene. În acest sens, decizia de a finanța sau nu un proiect nu va mai fi exclusiv sarcina autorităților centrale. Unele inițiative cu impact local vor putea fi finanțate prin decizia acestor grupuri. În România există acum 81 de astfel de grupuri care au semnat contracte de finanțare pentru strategiile lor de dezvoltare locală, dar anul acesta ne așteptăm ca numărul lor să se dubleze.

Viviana Vasile: Proiectul, care va dura până la sfârșitul lui 2015, este implementat de firma spaniolă Innovacion y Desarrollo Local S.L. (IDEL), câștigătoarea licitației organizate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Firma are experiență în domeniul dezvoltării rurale. În Spania, IDEL a sprijinit grupurile de acțiune locală în implementarea strategiilor lor de dezvoltare locală. În timp, grupurile de acțiune locală au devenit organizații credibile în comunitățile pe care le reprezintă.

Viviana Vasile: Proiectul se derulează prin Unitatea de Sprijin a Rețelei, o structură cu un birou central la București și opt birouri regionale. În cadrul acestei structuri lucrează 54 de oameni specializați în diverse domenii, de la instruire la informare, de la activități de bune practici la promovare și consiliere. Birouri regionale sunt deschise la Brăila, Craiova, Târgu Mureș, Târgoviște, Iași, Timișoara, Zalău și București.