Asasinat politic la Istanbul?

Marți, 2 octombrie, la ora 13:15, jurnalistul saudit Jamal Khashoggi (60 de ani), rezident în Statele Unite și colaborator al The Washington Post, a intrat pe poarta principală a consulatului Arabiei Saudite din Istanbul. Dorea să ridice o copie după actul de divorț, în vederea apropiatei căsătorii cu Hatice Cengiz (36 de ani), care îl aștepta afară. La ora 15:30, când programul cu publicul s-a închis, doamna Cengiz, cetățean turc, a intrat în panică și a anunțat autorităților dispariția logodnicului său.

Autoritățile turce preiau cazul și constată că există suspiciuni ca Jamal Khashoggi – pe care camerele de supraveghere îl arată intrând, dar nu și ieșind din instituție – să fi fost ucis și tranșat în incinta consulatului, de o echipă de 15 profesioniști trimisă în aceeași dimineață de la Riyadh.

EXTERNE Cum a reacționat o bătrână din Germania când a aflat că românii sparg seminte: „Ce bine…”

19:13

EXTERNE O lovitură de stat a avut loc în Benin, dar garda prezidențială a reluat controlul după câteva ore. Din 2020, în Africa au avut loc mai multe puciuri

19:07

Urmează un balet diplomatic turco-americano-saudit, în care președintele ErdoÄŸan (în relații tensionate cu Arabia Saudită, Qatarul fiind unul dintre cauze) sugerează că saudiții se poartă straniu, neputând dovedi cu o înregistrare video ceea ce afirmă cu obstinație: că Jamal Khashoggi ar fi părăsit consulatul, dar nu pe poarta pe care a intrat.

Însă mai straniu decât atât nu e decât demersul de a face dispărut un critic asiduu al regimului de la Riyadh, al prințului moștenitor personal, în chiar sediul consulatului și tocmai în Istanbul, orașul în care sunt atâtea modalități fabuloase de a scăpa de cineva.

Am recitit în ultimele douăsprezece zile editorialele lui Khashoggi din The Washington Post, declarațiile despre organizația neguvernamentală pentru democrație în lumea arabă pe care tocmai o înființase în America, postările pe adresele sale de socializare. Lucrurile sunt mult mai complicate decât apar. Nu am decât o idee vagă asupra lor, dar ceea ce trebuie notat e că, pe vremea când (1991-1999) a fost corespondent în Afganistan au început – firesc – relațiile sale cu serviciile secrete saudite, dar și cu CIA. Și încă un „amănunt”: Jamal Khashoggi (nepot al unui influent bunic de origine turcă) a fost un simpatizant (discret) al Fraților Musulmani.

Tabloidele ar putea fi interesate să afle că omul nostru era vărul lui Dodi Fayed, cel cu care prințesa Diana și-a găsit sfârșitul în accidentul de mașină de la Paris.

Vorbesc despre Khashoggi la trecut, pentru că atunci când un personaj care știe câte știa el dispare douăsprezece zile, orice i s-ar fi întâmplat, e ca și mort.