Cine profită de haosul din Orientul Mijlociu?

Retragerea… elastică a Rusiei din Siria, după aproape șase luni, pare a pregăti terenul pentru federalizare și a lăsa în seama coaliției conduse de Statele Unite sarcina – costisitoare și sângeroasă – a destructurării autointitulatului Stat Islamic. Până când aliații euroatlantici și statele arabe prietene nu vor pune bocancul pe pământ, lăsând asta în seama kurzilor, ca până acum, Daesh nu va putea fi smuls din regiune.
 
Premierul Netanyahu e așteptat curând la Moscova (după deplasarea precipitată acolo, însoțit de șeful Marelui Stat Major și șeful Informațiilor Militare, din septembrie anul trecut).

Faptul că Putin și-a coordonat mișcările în Siria cu Israelul – chiar dacă, până în urmă cu câteva zile, a luptat alături de Hezballah (sponsorizat de la Tehran) și de trupele speciale iraniene – a împins Turcia în brațele Iranului: cam în aceeași perioadă în care președintele Reuven Rivlin s-a aflat în Rusia, premierul Ahmet DavutoÄŸlu a fost trimis în Iran – o vizită care a suprins pe mulți, mai puțin pe cei care au înțeles că Turcia își caută un aliat puternic la Tehran împotriva autonomiei kurzilor. În consecință, sunniții turci și șiiții iranieni s-au declarat ferm împotriva divizării Siriei.

ULTIMA ORĂ Ministerul Afacerilor Externe, recomandări de ultimă oră pentru românii din Orient. Alertele de călătorie au fost actualizate

20:35

FLASH NEWS Macron acuză faptul că Franța nu a fost prevenită în legătură cu atacul asupra Iranului. Soluția urgentă pe care o propune liderul francez

20:18

Problema kurdă a fost, în toți acești cinci ani de război prin procură, un motiv de discordie între Turcia și Statele Unite, spre satisfacția nedisimulată a Rusiei. Cel mai recent „ultimatum” dat de turci americanilor s-a consumat în februarie anul acesta, când președintele ErdoÄŸan i-a cerut președintelui Obama să aleagă între Ankara și „teroriști”. Iar când a spus „teroriști” s-a referit, ca de obicei, la kurzi.

Pe de altă parte, în relațiile solide ale Rusiei cu Iranul singura deosebire majoră de vedere se referă tot la problema kurdă.

Deși nici saudiții nu agreează un stat kurd în zonă, iar bomardamentele rusești în Siria au vizat în principal grupările insurgente sponsorizate și de Arabia Saudită, Rusia și reprezentanții Regatului poartă convorbiri discrete legate de înghețarea prețului petrolului prin restrângerea producției (soluție cu care Iranul, în plină ofensivă economică, nu e de acord).
 
Cine poate profita astăzi de haosul din Orientul Mijlociu? Israelul, pentru propria securitate, și marile puteri interesate de resursele din zonă.