Cum s-au lăsat escrocați israelienii de Dragnea, Dăncilă & Meleșcanu

Era de așteptat ca premierul Benjamin Netanyahu să refuze să vină în România, în plin scandal politico-diplomatic, declanșat de președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea (nimeni nu-și închipuie că doamna Dăncilă ar fi fost creierul afacerii), întreținut de obediența șefului diplomației, Teodor Meleșcanu, gestionat cel puțin amatoristic de președintele Klaus Iohannis și alimentat de prostia servilă a președintelui PNL, Liviu Orban.

Voi face o scurtă înșiruire a faptelor, așa cum s-au petrecut din 11 aprilie până astăzi.

Deși, poate, povestea ar trebui să înceapă din clipa în care Liviu Dragnea, cu viziunea sa de Videle, s-a lăsat convins că Ierusalimul poate fi, pentru el personal, poarta deschisă spre Casa Albă și a construit o rețea de relații cu oficiali din Israel (rețea datorată și consilierilor săi evrei).

GALERIE FOTO Arheologii au făcut o descoperire uimitoare la Agigea Nord. Morminte și parcelări romane, în traseul modernizării feroviare din Portul Constanța

13:20

VIDEO Protestele din Franța continuă. Polițiști răniți de focuri de mortier, incendii și blocaje în mai multe orașe. Mesajul lui Emmanuel Macron

13:18

După ce președintele Donald J. Trump a recunoscut unilateral Ierusalimul drept capitală a Israelului, iar apoi, la câteva luni, a mutat ambasada Americii de la Tel Aviv, lui Dragnea – jupânul României –  nu i-a fost greu să pună la cale o escrocherie diplomatică. Nu i-a fost greu, cu un premier total subordonat, cu un ministru de Externe obișnuit să ciugulească din palma puternicilor zilei și mizând pe detașarea de problemele României și nebăgarea de seamă a președintelui Klaus Iohannis, îndrituit prin Constituție să aibă cuvântul cel mai greu în politica internațională a țării.

Cum – susținându-și cu îndreptățire interesele – Israelul a făcut presiuni asupra multor state din lume să-și mute ambasadele de la Tel Aviv la Ierusalim (recunoscând, implicit, statutul oferit de Trump Orașului Sfânt), premierul Netanyahu personal a discutat telefonic la începutul anului cu președintele Iohannis. Liderul de la București a avut atunci o poziție înțeleaptă, armonizată cu cea a Uniunii Europene, temporizând elegant subiectul.

Contactat și el, Liviu Dragnea a promis că va rezolva lucrurile, în felul său. Oficialii israelieni au dorit să se lase prostiți.

Pe 11 aprilie, adjunctul lui Netanyahu (care deține și funcția de șef al diplomației), doamna Tzipi Hotovely, a venit în România cu un singur scop: mutarea ambasadei noastre la Ierusalim. S-a întâlnit cu Vasilica Viorica Dăncilă și, în aceeași zi, a postat pe contul său de Twitter, o imagine cu premierul de la București și cu explicația (în ivrit): „Excelentă întâlnire cu prim-ministrul. Am fost bucuroasă să o felicit pe prima femeie prim-ministru în România. Am discutat despre transferul ambasadei române. Înțelegere asupra importanței demersului”.

Tot pe 11 aprilie, ministrul adjunct al Afacerilor Externe din Israel s-a văzut și cu Teodor Meleșcanu, iar la câteva ore, a postat pe Twiter o fotografie alături de șeful dilomației noastre, cu următoarea explicație: „La întâlnire, [Meleșcanu] a declarat că la MAE începe să fie serios luată în considerare mutarea ambasadei la Ierusalim. Sper că efortul diplomatic va da roade”. 

În sfârșit, pe 19 aprilie –  în aceeași noapte în care, în direct la Antena 3, Dragnea anunța: „Guvernul a adoptat un memorandum prin care se decide începerea procedurilor pentru mutarea efectivă a ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim” – domna Hotovely posta pe Twitter o fotografie cu șeful Camerei și cu textul: „Îl felicit pe președintele Parlamentului român pentru anunțul de astăzi din mass-media că România va începe procedurile pentru transferul ambasadei române la Ierusalim. Acesta a fost spiritul întâlnirii noastre de săptămâna trecută de la București. Sper să văd în curând ambasada română la Ierusalim”.

Firește că nici Dragnea, nici Dăncilă, nici Meleșcanu nu l-au informat pe Președinte, dorind să-l pună în fața faptului împlinit, forțându-i mâna să accepte așa-numitul Memorandum. Foarte grav e însă că nimeni dintre cei din preajma lui Klaus Iohannis, care ar fi avut datoria să-l informeze, n-a făcut-o.

Analizând doar informațiile oficiale (apropo, președintele președintele Grupului parlamentar de prietenie româno-israelian e Gabriel Vlase, candidatul prezidențial la șefia SIE), e cât se poate de limpede că Dragnea & co i-au escrocat pe israelieni, încredințându-i că vor rezolva problema ambasadei peste capul președintelui Iohannis, iar oficialii israelieni s-au lăsat cu bună știință escrocați.

Cât despre înțelegerile ascunse pe care le invoca nepermis de public președintele României, am multe idei, dar nici o dovadă. Sesizarea de înaltă trădare depusă de Ludovic Orban și modul în care e instrumentată la DIICOT nu fac decât să mențină confuzia în legătură cu un important aliat al României, căruia suntem pe cale să-i pierdem bunăvoința.