ErdoÄŸan – Merkel, un teatru karagöz

Chiar dacă, în august 2014, a obținut mandatul de președinte,  rămâne o funcție ceremonială, dacă Recep Tayyip ErdoÄŸan nu va reuși să-și ducă partidul la victorie categorică pe 1 noiembrie, astfel încât să poată schimba Constituția, transformând Turcia dintr-o republică parlamentară într-una prezindențială.

La fața cortinei, întâlnirea de la Istanbul a semănat cu tradiționalul teatru de umbre karagöz. S-a vorbit despre cele patru condiții ale Turciei pentru a parafa înțelegerea cu Uniunea Europeană în privința refugiaților: deschiderea capitolelor de negociere 17, 23 și 24 pentru pregătirea intrării în UE, vize pentru cetățenii turci din 2016, 3 miliarde euro pentru sprijinirea refugiaților și invitarea liderilor de la Ankara la  discuțiile la nivel înalt ale Uniunii.

Cancelarul n-a obiectat la nimic din toate acestea, deși – așa cum a ținut să puncteze marele cotidian Hürriyet (Libertatea), în ediția online, Angela Merkel își reiterase poziția pe 7 octombrie: „Am fost întotdeauna împotriva primirii în Uniunea Europeană – președintele ErdoÄŸan știe asta – și încă mai sunt”.

FLASH NEWS Ciolacu spune că România e bună de plată, „cu executare”, din cauza „duetului de forță PNL-USR”

10:43

CONTROVERSĂ Trump condiționează sprijinul militar pentru Ucraina. Strâmtoarea Ormuz, miza strategică pentru securitatea europei

10:42

Nimeni nu crede cu adevărat în povestea cu UE, nici unul dintre liderii părților nu și-o dorește cu adevărat, dar pentru cei sub 40 la sută dintre turci care (așa cum arată sondajele) mai speră, pentru voturile lor din 1 noiembrie, merită acest balet diplomatic.

Prețul adevărat al înțelegerii de la  Istanbul, având ca subiect reugiații, a fost discutat în întrevederea discretă ErdoÄŸan-Merkel, unde, așa cum anunța laconic președintele, cele două țări au abordat subiectul unui „plan de acțiune împotriva terorii”. A avut loc, fără îndoială, un schimb de opinii (ca să rămân în aceeași cheie diplomatică) asupra conflictului din Siria, unde Germania se află într-o poziție paradoxală: pe de o parte i-a instalat Turciei rachete Patriot ca s-o protejeze de eventualele lovituri aeriene dinspre partea Siriei, pe de altă parte nemții au instruit trupe kurde Peshmerga în Irak.

Dacă turcii vor opri valul de refugiați la ei în țară, iar Erdogan va putea schimba Constituția după alegerile din 1 noiembrie, Europa, prin reprezentanții săi, pare a fi dispusă să închidă ochii la toate excesele autocrației sale.

Pe termen mediu însă (liderii europeni s-au obișnuit să gândească doar pe termen scurt și foarte scurt) o problemă uriașă se va ivi, atunci când kurzii din Irak și Siria își vor cere dreptul la o țară, ei, cei mai bravi sprijinitori ai luptei contra ISIS.