Iohannis și (i)realitatea imediată

Oricum, mai bine mai târziu, decât niciodată! Cum neamțul nostru zice bine, chiar dacă intră mai întotdeauna în criză de timp, discursul ținut la reuniunea Consiliului Național PNL a fost un bun prilej ca să aflăm de la cea mai autorizată voce a statului român, că beneficiem de o guvernanță ireală. Și, fapt neștiut, că dna Dăncilă e aeriană, iar în locul „guvernului meu”, guvernul pe care l-a investit domnia sa duce țara de râpă.

Aflat în campanie electorală pentru un al doilea mandat, dl Iohannis a avut și câteva dialoguri cu sala. Adică el i-a întrebat, iar ei, ca un cor antic, au zis da! Cu bis! Din păcate, în timp ce oratorul se gândea la prelungirea șederii la Cotroceni, coriștii erau cu gândul în altă parte, la bătaia halviței, cele câteva locuri eligibile, la lăsata secului, bine remunerate, pentru Parlamentul european. Așa înghesuială nu s-a pomenit până acum. (Dovadă că mult hulitul DNA și-a făcut bine treaba, închizând multe robinete de la care se adăpau, loco, politicienii noștri.) Suferința e însă la cei din opoziție. La ceilalți, nici o neliniște. Dimpotrivă, doar exaltări materialiste. Cum în comunism, materialismul a învins tocmai când materia a dispărut, acum e vremea revanșei! E o exaltare nesimțită de a da cu azvârlita cu banii strânși cu chiu cu vai la buget, atât la nivel guvernamental, cât și la nivel local; unde dna Firea bate record după record cu năimirea electoratului. Dă cu ghiotura bani la cine vrea și chiar nu vrea, numai să voteze pe ea și partidul domniei sale. Ultima găselniță sunt vacanțe d”a moaca în Grecia sau loco.

Într-adevăr, țara se află în mâna unor dregători iresponsabili, dar deloc haotici, adică au știință de ceea ce fac. Guvernarea lor golește țara de populația activă, aceea care nu se lasă mituită, nu trăiește de azi pe mâine, ci care gândește pe termen mediu și lung. Distopia pusă la cale de către PSD-ALDE este astfel destinată unui electorat ușor de hipnotizat, seară de seară, de pasele unor politicieni și scamatori de presă.

Există vreo ieșire? Opoziția? Societatea civilă? Ele au fost evocate de dl Iohannis ca posibile aliate. E greu de crezut că șansele surâd acestora. Coaliția PSD-ALDE, chiar în iresponsabila ei dărnicie, și-a ales bine țintele mituirilor salariale: bugetarii administrației centrale și locale, milioane de pensionari, care, aduși în transă de mărirea punctului de pensie, n-au organ să vadă cum crește exponențial prețul coșului de târguieli plus comoditățile. O altă țintă al mituirolor sunt primarii și consilierii locali. Alegerea dintr-un singur tur va continua să fie un blestem de netrecut pentru actuala opoziție. Fără a realiza o masă critică favorabilă la alegerile locale, rocada la putere, peste doi ani, se arată a fi imposibilă.

Mulți își spun speranțele în presiunea diasporei. (În așa hal de exaltare trăiesc unii această speranță, încât a fost găsită și o vinovată în cazul unui eșec: dna Pippidi. În stilul ei inconfundabil, domnia sa a făcut un pars pro tot, privind compoziția diasporei. Vai și amar!) Cred că așteptările sunt exagerate. Mitingul programat pe 10 august va fi impresionant, probabil, dar greu să urnească de la putere o coaliției insensibilă la dorința străzii. Cu atât mai mult cu cât scopul ei evident e demolarea statului de drept. Ceea ce contează prea puțin pentru masa electorală a PSD. Poate partidul-balama, ALDE, în eventualitatea refuzului dlui Dragnea de a-l sprijini pe dl Tăriceanu la prezidențiale, să producă deranj sinistrului proiectul. De nu va fi așa, tare mă tem că vom constata din nou că libertatea sub toate formele ei și statul de drept nu se află printre prioritățile majorității cetățenilor care merg la vot. Caz în care opoziția se va lamenta că trăiește într-o țară care n-o merită!