La sfârșitul discursului despre Starea Națiunii, Barack Obama a arătat lumii cea mai mare problemă a democrației americane

„Nu mai am de dus nicio campanie electorală”. Republicanii aplaudă, bucuroși de mingea ridicată la fileu. Președintele zâmbește: „O știu, pentru că le-am câștigat pe celelalte două”. În fața lui, o imagine istorică: în ultimul secol, niciun alt președinte democrat nu a avut atât de mulți republicani în Congres.

Barack Obama și-a încheiat, marți noapte, discursul despre Starea Națiunii cu ceea ce poate fi considerată drept marea problemă politică a Statelor Unite: blocajul guvernamental. Congresul american nu mai funcționează. Și mai exact: relația fundamentală dintre Congres și Casa Albă nu mai funcționează. Și nu de acum, nu din mandatele lui Obama, nici din anii lui W. Bush. E drept, problema s-a acutizat în ultimii ani, dar și Ronald Reagan se plângea de ea, la fel și Bill Clinton. De fapt, teoreticienii spun că ea a început prin anii ’70.

Statul american a fost construit astfel încât puterile să se supravegheze și să se controleze reciproc. Celebrul „checks and balances” s-a tamponat de polarizarea politică și socială și a dus la ceea ce poate fi numită o „vetocrație”*: guvernarea prin puterea unui nu perpetuu. Statele Unite nu mai sunt de mult democrația solidă și exemplară cu care se mândresc americanii în discursuri. Democrația aceasta s-a transformat într-o vetocrație, un lung șir de blocaje pe direcția Congres – Casa Albă.

REACȚIE Siegfried Mureșan critică demersul AUR de a-l suspenda pe Nicușor Dan: „Amenințarea cu suspendarea nu poate fi un joc politic al unui partid”

11:10

COMUNICAT Philip Morris International și Maestrul Andrea Bocelli prezintă „Believe. Further” O nouă platformă de dialog între două voci unite

11:01

Un exemplu care să ilustreze acest blocaj: ultima dată când statul american a avut un buget anual a fost în 1997. De atunci, se votează, cu pistolul intrării în incapacitate de plată la tâmplă, bugete pe termen scurt. Așa se ajunge, chiar de mai multe ori pe an, la discuția despre „prăpastia fiscală” și la riscul închiderii guvernului federal.

Poate niciun alt exemplu nu e mai important pentru publicul român decât că reforma programului Visa Waiver (Jobs Originating through Launching Travel – JOLT – Act), care ne-ar putea scăpa de vizele pentru SUA, a stat o legislatură întreagă în Congres și a murit acolo. Este un detaliu important, pe care îl subliniez aici, ca o paranteză, pentru că, zilele trecute, am văzut o știre falsă pe mai multe site-uri românești, conform căreia am scăpat sau suntem pe punctul de a scăpa de vizele pentru SUA.

Barack Obama a cunoscut vetocrația din ambele scaune: și din Capitoliu, și din Biroul Oval: „Am făcut parte din Congres, alături de mulți dintre voi. Vă cunosc bine pe mulți dintre voi. Sunt mulți oameni buni aici, din ambele partide. Și mulți dintre voi mi-ați spus că nu pentru asta ați candidat – să vă certați între voi la televiziunile prin cablu, să strângeți bani constant, să priviți mereu peste umăr pentru a vedea cum reacționează electoratul la fiecare decizie. Imaginați-vă cum ar fi să facem altceva”.

Mai departe, Obama și-a expus viziunea sa pentru o „politică mai bună”: „O politică mai bună nu este una în care democrații își abandonează agenda sau republicanii se convertesc la agenda mea. O politică mai bună este cea în care dezbatem fără să ne demonizăm; în care vorbim despre probleme, valori, principii, date, și nu despre gafe triviale sau false controverse care nu au nimic de-a face cu viețile de zi cu zi ale oamenilor. Dacă e să ne certăm, haideți să ne certăm – dar să fie certuri demne de această instituție și de această țară”.

Nu le-a întins ramura de măslin, însă, și nici nu a încercat prea mult să îi cucerească. Le-a amintit, în schimb, că are prerogativele constituționale pentru a spune „NU” atunci când nu este de acord cu Congresul sau când nu își poate trece legile pe care crede că trebuie să le treacă. Privind la cei doi ani care îl așteaptă cu un Congres controlat acum de republicani, Barack Obama le-a fluturat, simbolic, stiloul cu care va semna vetourile sau acțiunile executive dacă zilele cu o „politică mai bună” se vor lăsa așteptate.

Trăgând linie, discursul de marți noapte despre Starea Națiunii a fost, probabil, unul dintre cele mai puternice și bine construite din cele șase susținute până acum. Unul dintre motive este și că, în acest moment, Barack Obama nu mai are niciun vot de pierdut sau de câștigat, afară de păstrarea democraților în Casa Albă după 2016. Pentru președintele american, a început cursa pentru „legacy”, cursa pentru istorie.

Pentru comentarii, mă găsiți pe Facebook – Alina Matiș și pe Twitter – @alinamatis

Conceptul de „vetocrație” este descris de Francis Fukuyama în cartea „Political Order and Political Decay: From the Industrial Revolution to the Globalization of Democracy” (2014)

O analiză a gradului de adevăr din principalele declarații ale lui Barack Obama din Starea Națiunii – 2015 poate fi găsită AICI

Discursul despre Starea Națiunii poate fi găsit AICI – VIDEO sau AICI – TRANSCRIPT. Tradiționala replică a republicanilor poate fi văzută AICI