• Publicat:
Puterea Gândului

Legea spălării banilor BLOCHEAZĂ activitatea ONG-urilor

Legea spălării banilor BLOCHEAZĂ activitatea ONG-urilor
Activitatea ONG-urilor, blocată de Legea spălării banilor. Cu excepția organizațiilor minorităților, ONG-urile trebuie să raporteze beneficiarii finali ai finanțărilor. Paul Chioveanu analizează cât de suspect devine acum un nou-născut dintr-un orfelinat

Actuala guvernare PSD-ALDE, cu sprijinul deschis al UDMR, și-a propus să blocheze pe durată îndelungată, cu posibilitata de a duce chiar și la închiderea anumitor furnizori de servicii, activitatea sectorului ONG din România.

Demersul Coaliției de la putere, prin Guvern și majoritatea parlamentară, a fost de a include – în mod special și pe lângă prevederile europene – organizațiile neguvernamentale în lista de actori vizați de legea românească ce va transpune Directiva Europeană privind spălarea banilor și finanțării terorismului. De la apariția textului aflat în dezbatere parlamentară și redactat de către Guvern, organizațiile reprezentative din societatea civilă au criticat această includere, semnalând gravele probleme ce vor fi aduse sectorului. Cu toate acestea, proiectul de lege a trecut de votul senatorilor la sfârșitul lunii septembrie, ca azi să treacă – abia prin repetarea votului – de Camera Deputaților.

În mod concret,

1. Directiva Europeană 849 din 2015 urmărește să monitorizeze la nivel internațional și prin cooperarea statelor membre, fluxurile de bani iliciți rezultați din fenomene precum spălarea de bani, finanțarea terorismului și criminalitatea organizată.

„Cei care spală bani și cei care finanțează terorismul ar putea încerca să profite, pentru a-și facilita activitățile infracționale, de libera circulație a capitalurilor și de libertatea de a presta servicii financiare pe care le implică spațiul financiar integrat al Uniunii,” motivează directiva europeană.

2. Conform unei luări de poziție adresată parlamentarilor de către peste 40 de organizații neguvernamentale, societatea civilă este plasată în aceeași categorie de risc financiar (!) cu furnizorii de servicii de jocuri de noroc și cu instituții bancare. Propunerea legislativă introduce cu termen de obligativitate, în caz de neconformare existând riscul dizolvării, ca persoanele care beneficiază de diferitele servicii derulate de ONG-uri (asistență, consiliere, ajutor, activități socio-medicale, educaționale sau culturale, inclusiv copii, vârstnici, persoane cu dizabilități sau condiții medicale pentru care au nevoie de ajutor) să raporteze instituțiilor statutului, în termen de 30 de zile, datele personale ale beneficiarilor – CNP, serii de buletin – cu care interacționează.

Peste 350.000 de beneficiari anuali ai serviciilor de asistență socială și conexe, printre care – medicale, educaționale, de locuire sau piața muncii – oferite în prezent de către anumite organizații neguvernamentale riscă să nu mai beneficieze de acest suport, se arată într-un comunicat de presă semnat de circa 80 de organizații neguvernamentale în luna iunie 2018.

Nu există nicio logică în a transmite lunar instituțiilor de profil, precum Oficiul Național de Spălare a Banilor, datele personale ale unor beneficiari ai ONG-urilor precum victime ale abuzurilor, bătrâni, copii cu dizabilități, persoane fără adăpost etc. Mai mult, nici Parlamentul European prin directiva elaborată nu menționează / urmărește activitatea și beneficiarii ONG-urilor europene din simplul motiv că acestea, prin beneficiarii lor, nu primesc sau nu derulează fonduri din bani iliciți.

„Comparând beneficiarii reali propuși de lege, ne întrebăm care a fost raționamentul pentru care un nou-născut, identificat, să presupunem, încă din momentul planificării intervenției medicale a unei organizații neguvernamentale, ar putea constitui un risc (de comitere a unei fapte de spălare de bani ori de terorism) mai mare decât deținătorul a mai puțin de 25% din capitalul unei persoane juridice înregistrată la Registrul Comerțului? În primul caz, raportarea identității copilului se impune, în al doilea caz, nu, deoarece doar deținătorii a mai mult de 25% din acțiunile unei societăți comerciale sunt avuți în vedere la raportare”, se arată în  comunicatul organizației Salvați Copiii, 23 octombrie 2018.

Și atunci, de ce acest demers? Răspunsul este unul sigur: suprimarea unor voci critice din sectorul neguvernamental, în special organizațiile civice, chiar cu riscul de a bloca activitatea întregului sector și, indirect, de îngreuna activitatea cu beneficiarii acestora.

Conform studiului realizat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile în anul 2017 – Sectorul neguvernamental – profil, tendințe, provocări, la nivelul anului 2015:

– în Registrului Național ONG din România, bază de date deținută de Ministerul Justiției, există peste 70.000 de asociații și peste 16.000 de fundații. Dintre acestea, aproximativ 40.000 active.

– cele mai multe își desfășoară activitatea în domeniul social/ caritabil – 21%;  sportiv /hobby – 19%; educație – 13%; culturale și profesionale câte 12% și agricol 10%;

– aproximativ 100.000 de angajați generează sectorul neguvernamental din România.

Ce urmează:

Grupurile PNL și USR au anunțat astăzi că vor ataca prezenta lege la Curtea Constituțională a României.

 

Inchide