Noua Constituție dă liber la enclavizare

Între alte subiecte de interes imediat, Traian Băsescu, invitat la emisiunea „După 20 de ani”, de la ProTV, a abordat tema regionalizării României, în perspectiva noii Constituții.

Președintele le-a cerut politicienilor să fie mult mai precauți în reformarea acesteia, mai ales în privința înființării parlamentelor regionale și a autonomiei președinților de regiuni, aspecte „ce țin de statul federal și care încalcă prevederea constituțională privind caracterul unitar al statului”.

„E necesar să plecăm de la definiția statului român, și anume aceea de stat unitar! Dacă ei se gândesc că vor face parlamente regionale, președinți regionali cu o autonomie largă, statul se transformă în stat federal. Deci, mare grijă, domnilor politicieni, la ce faceți cu regionalizarea, că România este stat unitar”, a atenționat Băsescu.

ȘTIINȚĂ Cele patru obiceiuri simple care ne pot întineri creierul cu opt ani. Descoperirea oamenilor de știință

15:06

ECONOMIE Creșterea decalajului economic din America pune în pericol speranțele lui Trump pentru alegerile de la jumătatea mandatului

15:01

Remarca de mai sus se poate înscrie într-un tablou mai larg.

Președintelui nu-i sunt străine câteva dintre amendamentele admise de Comisia pentru revizuirea Constitutiei, la propunerea UDMR – de exemplu, completarea la art. 6: „Reprezentanții legali ai minorităților naționale pot înființa, potrivit legii privind statutul minorităților naționale, organe proprii de decizie și executive, cu competențe privind dreptul la păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității lor”. Amendamente care au darul de a pune, și mai vârtos, la îndoială caracterul de stat unitar. Cu atât mai mult cu cât, la această oră, nu există în România vreo lege privind statutul minorităților naționale.

Băsescu nu intenționează ca, printr-o declarație fără echivoc privind acest aspect, să intre într-un conflict deschis cu amicul său politic, premierul ungar Viktor Orban, și nici cu minoritatea maghiară din România, „apropiată” lui la referendumul de anul trecut. Mesajul, cu trimitere în două rânduri la caracterul de stat național, abordează, însă, implicit, acest aspect în contextul în care, actuala putere este dispusă, din motive meschin-politicianiste, la concesii cu consecințe deloc liniștitoare pe termen mediu și lung.

Este limpede că PSD își urmează strategia de apropiere față de UDMR, în perspectiva unei noi structuri majoritare. Nu este, însă, limpede ce carte joacă șeful comisiei, Crin Antonescu, și nici liberalii săi, definiți ca extrem de ponderați în admiterea pretențiilor reprezentanților politici ai maghiarimii.

Este cert, însă, că puterea încearcă să includă în textul Constituției, împingând-o pe ușa din dos, baza legală a unei viitoare autonomii teritoriale, inclusiv a minorității maghiare.

Într-o țară decupată, ca un puzzle, care stă să se destrame la orice pumn lovit în masă, e aproape caraghios să mai admiți existența unui stat unitar.

Și atunci, cât de greu să le mai fie „reprezentanților legali ai minorităților naționale, care au putut înființa organe proprii de decizie și executive, cu competențe privind dreptul la păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității lor” să ordone enclavizarea?!