O pomană mică, de adio

Li s-a făcut atât de frică de ce au văzut la televizor, de faptul că din ce în ce mai mulți români își cer drepturile în mod public încât au uitat de proiectul de buget pe 2016, care trebuia adoptat în Guvern până pe data de 1 noiembrie și prezentat Parlamentului până pe 15 noiembrie dar și de noua lege a salarizării unitare, cu care a ținut sub control atitudinea sindicatelor și a celor 1,2 milioane de angajați plătiți de stat.

Iată că după ce au majorat, deja, cu 25% salariile din Sănătate (de la 1 octombrie), pe cele din Educație cu 15% (de la 1 decembrie) și au vrut să majoreze, pe șest, salariile din aparatele centrale de la Finanțe și Fisc, propunere pe care au anulat-o, PSD, partidul care a deținut până recent Guvernul, partidul cu cei mai mulți șefi în administrațiile locale și centrale și partidul care deține cele mai multe locuri în Parlament, vrea să majoreze, în linie, salariile din administrația publică și din Armată. Nu pentru că i-ar păsa de angajați, ci pentru că, se pare, va fi incapabil să impună spre adoptare noua lege a salarizării unitare.

Pe fondul incapacității sau fricii administrațiilor, centrale și locale, de a tăia facturi pentru proiectele în desfășurare și de a porni noi lucrări de infrastructură, bugetul „o duce bine”. Atât timp cât se investește puțin în țara fără autostrăzi și în care doar jumătate din populație are acces la canalizare sunt bani pentru orice.

În primele 9 luni ale acestui an instituțiile statului, centrale și locale, au greșit execuția bugetară cu nu mai puțin de 6,5 miliarde de lei. Veniturile statului, în total, au fost sub estimări cu 1,2 miliarde de lei, deși încasările de taxe și impozite au crescut, veniturile reprezentând plățile CE în contul fondurilor UE au fost de doar 63% din plan, respectiv de 3,61 miliarde de lei față de 5,7 de miliarde de lei cât era programul. Pe partea de cheltuieli cele mai mari nereușite se înregistrează la capitolele de „transferuri”, circa 1,5 miliarde de lei, bani care reprezintă, deobicei, transferuri dinspre bugetul de stat spre cele locale. La capitolul cheltuieli de capital, care reprezintă investițiile din banii statului, fără a lua în calcul cele finanțate din fonduri UE, gradul de respectare a programului este de aproape 80%, nereușita fiind, în bani, de aproximativ două miliarde de lei. Per total, un excedent de două miliarde de lei față de un deficit prognozat de 3,5 miliarde de lei.

Per total, cheltuielile au fost mai mici cu 10,4% față de cele prognozate, respectiv cu 6,5 miliarde de lei, majoritar pe partea de investiții.

Simplu spus, în lipsa altor majorări salariale de amploare, efectul majorării pe linie, cu 10%, a personalului bugetar (cu excepția celui din Sănătate și Educație, care a beneficiat deja de majorări) nu va pune în pericol bugetul pe 2016. Însă aceste calcule nu sunt făcute pe deficitul bugetar asumat prin obiectivele pe termen mediu (MTO), de 1,7% din PIB, ci pe maximul admis de UE și recomandat ferm de BNR, de 3% din PIB. Aceste majorări nu sunt însă propuse în urma unei analize calitative și cantitative a serviciilor publice. Aceste majorări nu au fost prezentate public, discutate, dezbătute. Ele reprezintă o mică pomană, „de adio”, a unei foste puteri, propusă spre adoptare pentru a nu pierde și mai multe voturi la alegerile viitoare.