Pe când o „Mafie Românească”, asemănătoare cu „Indian Mafia”?

Așadar, un val senificativ de șefi de companii de origine indiană, o schimbare atât de importantă încât profesorii de economie au început să o analizeze, pentru a determina ce au în plus aceștia, de unde vine calitatea managerului indian. Și nu este vorba aici numai de executivii enumerați mai sus; practic putem lua orice mare companie din lume și veți descoperi lesne în top management cel puțin un indian, dacă nu mai mulți.

În Silicon Valley un inginer din trei este de origine indiană, și mulți dintre ei vor rămâne în istoria tehnologiei, pentru că au inventat sau au lucrat la portul USB, procesorul Pentium de la Intel, sistemul de operare Android, browserul Chrome sau serviciul de mesagerie electronică Hotmail; probabil, practic vorbind, orice produs major din zona tehnologiei apărut în ultimele două decenii are cel puțin un naș indian. Cunoscătorii vorbesc de „Indian Mafia” – formulare care definește influenta rețea de ingineri, antreprenori și executivi de origine indiană din Silicon Valley. Indian Mafia este fie școlită în occident, fie la IIT, Indian Institutes of Technology, un grup de 19 centre de studii superioare din mai multe orașe indiene, socotite a fi cu nimic mai prejos de MIT, Massachusetts Institute of Technology – este cazul chiar al lui Sundar Pichai.

Atingem aici fondul problemei: unu, de ce au indienii succes? și doi, cum au acționat?

Specialiștii spun că au succes pentru că știu bine engleză, pentru că sunt ambițioși, pentru că înțeleg în mod profund piețele emergente, pentru că au vocația inginerească în sânge și pentru că sunt persoane modeste. Engleza o stăpânesc pentru că sistemul educațional a rămas profund influențat de cel britanic, ambiția se traduce prin dorința de a-și depăși condiția, de a „ieși din sărăcie”, cunoașterea piețelor emergente nu mai trebuie să o mai explic. Vocația de ingineri este cumva firească, iar modestia vine din educație și din felul lor de a fi – și Microsoft și Google au căpătat, influențate de Nadella și Pichai, dimensiuni mult mai „umane”, companiile au devenit mult mai apropiate de angajați decât au fost sub Bill Gates, Steve Ballamer sau Larry Page.

FLASH NEWS Adoptat de Senat. Tinerii sub 21 de ani nu mai pot intra la jocuri de noroc. Ce alte prevederi se schimbă în legea „păcănelelor”

19:33

CONTROVERSĂ Victor Ponta: „Bătălia a început. Între cei care țin cu România și pun România pe primul loc și „cozile de topor” care au ordin să ne țină captivi în „triunghi”. Cât va rezista președintele?”

19:26

Cum au acționat? În timp: pomenitul IIT a apărut în 1961, printr-o lege specială, dar prima idee a unei astfel de rețele de școli a apărut încă din 1946. Primul institut a fost înființat în 1950; inițial au fost șapte instituții de învățământ, declarate de importanță națională, iar în 2008 au fost adăugate alte nouă. Sunt autonome, dar supravegheate de un consiliu, iar președintele Indiei este, practic, liderul organizației. Și chiar dacă în topurile universităților realizate de occidentali indienii nu se plasează pe poziții tocmai fruntașe, în ansamblu organizația a devenit un brand iar rezultatele se văd cât se poate de limpede tocmai prin absolvenții pe care îi livrează lumii, foarte bine pregătiți, trecuți prin filtrele unor examene și având cunoștințe la care occidentalii nici nu visează.

De o bucată de vreme Business Magazin a început să identifice un contingent important de executivi români care lucrează în străinătate, în occident, în Japonia, în Rusia sau în Africa. Silviu Popovici tocmai a devenit expatul român cu cel mai mare business în administrare, director general al Pepsico pentru Rusia, Ucraina și CIS, adică pentru 12 piețe, 36 de fabrici, 27.000 de angajați și peste 300 de milioane de consumatori, în valoare de 5 miliarde de euro, Călin Drăgan îl urmează îndeaproape din Japonia, unde conduce afacerile de 4 miliarde de euro ale Coca-Cola East Japan iar Angela Crețu a preluat recent conducerea unei regiuni de 17 țări din poziția de Group Vicepresident pentru Turcia, Orientul Mijlociu și Africa în cadrul Avon; români conduc bănci, operațiuni industriale și companii în multe țări ale lumii. Totuși, nu se poate vorbi de o „Mafie Românească”, asemănătoare cu „Indian Mafia” din Silicon Valley, ceva care s-ar dovedi cât se poate de folositor pentru amărâta Românie – un corp de executivi mai eficienți și mai influenți decât ambasadorii, un grup de creiere care să educe, să infuențeze, să fie invocate drept exemple că „se poate” și care să scoată țara asta din mlaștină.

Glumeții care îmi vor oferi exemple de mafioți români reali, de hoți adică, să se abțină.

Restul, să recapitulăm: educație de top, o acțiune coerentă a autorităților, limbi străine, ambiție, vocație și partea care îmi place cel mai mult, modestia, umilința. Pare atât de simplu și este, în realitate, atât de complicat.