Să ne jucăm de-a clasa pregătitoare

Obosit după scandalurile provocate de doamna „Standford” și de ministrul „Xerox”, dl. Victor Ponta a decis să-și acorde un răgaz de 45 de zile pentru a găsi un nou ministru la Educație și a optat pentru un interimat pe care să-l asigure sindicalistul Liviu Pop. Nu putea să aleagă un moment mai prost, în condițiile în care în aceste 45 de zile trebuie organizate admiterea la liceu, examenul de bacalaureat și licitațiile pentru dotarea cu mobilier și materiale didactice a sălilor unde vor funcționa clasele pregătitoare.

După o săptămână în fruntea ministerului, domnului Pop nu îi este încă foarte clar dacă suma alocată pentru clasa pregătitoare este de 50 de milioane de lei sau 50 de milioane de euro. Nu știe dacă pentru fiecare copil au fost prevăzuți 200 de lei sau 200 de euro. Nici nu contează. Desființarea unui proiect al fostei guvernări, bun sau rău, trebuie să înceapă de undeva. Pop știe doar că suma alocată e prea mare – pentru că el a dat în jur de 120 de lei pe o masă și un scaun pentru fiica lui – și a cerut un audit, pentru că primul ministru i-a cerut să clarifice situația.

LIVE UPDATE Război în Ucraina, ziua 1.451. Trump îl îndeamnă pe Zelenski „să se miște” pentru a obține un acord de pace. Rusia a mai cucerit 3 localități

07:53

MARIUS TUCĂ SHOW Ion Cristoiu: „Nicușor Dan ne spune că nu are încredere că acest Consiliu pentru Pace nu ar încălca anumite legi internaționale”

07:30

Între timp, licitațiile vor fi retrase, iar sălile de clasă, acolo unde există, vor rămâne în continuare goale. Inspectoratele din țară desemnate să organizeze procesul de achiziție a mobilierului vor fi obligate, cel mai probabil, să o ia de la capăt. Nu făcuseră oricum mare lucru, deși mai au la dispoziție mai puțin de patru luni. Și totul se va intersecta cu admiterea în liceu, bacalaureat și examen de titularizare. Sau poate, din lipsă de timp, se va opta pentru atribuire directă, ca în cazul softurilor pentru examene. Atunci, clasa pregătitoare ar deveni, într-adevăr, o miză financiară, așa cum a catalogat-o Victor Ponta. Oricum ar fi, clasa pregătitoare va funcționa cel puțin anul acesta. Ministrul are și soluția: „Vom improviza”.

Mai grav este că miza financiară se va transforma într-o evidentă pierdere financiară, în cazul în care actualul guvern va elimina clasa pregătitoare anul viitor. Dacă banii vor fi aceiași, așa cum spune ministrul interimar, se vor cheltui 50 de milioane de lei inutil, pentru un singur an. Și măcar de ar fi numai atât. Dar vom asista încă o dată la singura constantă din învățământul românesc al ultimilor 20 de ani: lipsa de continuitate, „asigurată” de fiecare nou ministru care vine cu propriile idei și schimbă ce a făcut predecesorul său. Iar pierderile în acest caz nu pot fi calculate și le depășesc pe cele de ordin financiar.

Clasa pregătitoare și-a arătat hibele – softul s-a blocat în prima zi de înscrieri, părinții au fost nemulțumiți că au trebuit să-și facă vize de flotant sau să se declare de altă etnie pentru a-și putea înscrie copiii la anumite școli, autoritățile s-au organizat prost -, dar sunt acestea suficiente motive pentru a bulversa din nou sistemul? Ne-a ieșit vreodată ceva din prima încercare ca să fim dezamăgiți de această dată și siguri că nu o să iasă nimic bun? Nu ar fi mai înțelept să îmbunătățim acest sistem din moment ce el există și să vedem ce efecte are asupra dezvoltării și performanțelor copiilor înainte de a-l desființa doar pentru că ideea a aparținut fostei guvernări?