Cele 5 alimente care declanșează apariția bolilor autoimune. Ferește-te de ele!

Sunt peste 100 de boli autoimune care au fost, până acum, descoperite de oamenii de știință, dar lista ar putea fi mult mai lungă. În mod normal, sistemul imunitar luptă cu bacteriile sau virusurile. Dar când o persoană are o boală sau o tulburare autoimună, sistemul imunitar nu mai face distincția dintre celule proprii și cele străine, așa că atacă, în mod greșit, organismul.

Artrita reumatoidă, colita, boala Crohn și lupusul sunt o parte dintre cele mai răspândite boli autoimune.

Cele 5 alimente care declanșează apariția bolilor autoimune

Există mai mulți factori care influențează apariția acestor maladii. Pe lângă ci genetici și legați de sex, se discuta tot mai mult de influența unor factori alimentari, cum ar fi prezența glutenului în alimentație. Deficiența vitaminei D ar fi și ea implicată în patogenia unor boli autoimune. De asemenea, și alimentația de tip fast food și junk food, respectiv consumul excesiv de sare și zahar, pot fi factori declanșatori ai bolilor autoimune, potrivit specialiștilor de la Regina Maria.

ECONOMIE Noi scumpiri la pompă. Motorina sare de 10 lei per litru. Guvernul pregătește o reducere a accizei pentru cel puțin 3 luni

08:22

ACTUALITATE Tragedie în Prahova. Un bărbat a murit după ce a fost luat de ape în timp ce încerca să traverseze un râu cu căruța

08:20

1. Zahărul

Sursa: Profimedia

Nu există nicio îndoială că limitarea cantității de zahăr adăugat pe care îl consumați îmbunătățește starea de sănătate și funcția imunitară, potrivit Healthline.com

Alimentele care cresc semnificativ glicemia, cum ar fi cele bogate în zaharuri adăugate, cresc producția de proteine ​​inflamatorii precum necroza tumorală alfa (TNF-α), proteina C-reactivă (CRP) și interleukina-6 (IL-6), iar toate acestea afectează funcția imunitară.

În plus, un nivel ridicat al zahărului din sânge poate inhiba răspunsul neutrofilelor și fagocitelor, două tipuri de celule imunitare care ajută la protejarea împotriva infecțiilor.

Limitarea consumului de alimente și băuturi bogate în zahăr adăugat, inclusiv înghețată, prăjituri, bomboane și băuturi dulci, vă poate îmbunătăți sănătatea.

2. Alimente sărate

Sursa: Profimedia

Alimentele sărate, cum ar fi chips-urile sau mâncarea fast-food pot afecta răspunsul imunitar al organismului, deoarece dietele bogate în sare pot declanșa inflamarea țesuturilor și pot crește riscul de boli autoimune.

Într-un studiu din 2016, 6 bărbați sănătoși au consumat mai întâi 12 grame de sare pe zi timp de 50 de zile. Apoi, timp de aproximativ 50 de zile au consumat 9 grame de sare pe zi și ulterior doar 6 grame pe zi pentru o perioadă similară. În cele din urmă, au consumat 12 grame zilnic timp de încă 30 de zile.

La dieta bogată în sare, care conținea 12 grame pe zi, bărbații aveau niveluri mai mari de globule albe numite monocite și markeri inflamatori IL-23 și IL-6. Au avut, de asemenea, proteina antiinflamatoare IL-10 mai scăzută, ceea ce indică un răspuns imunitar excesiv.

În plus, sarea poate inhiba funcția imună normală, poate suprima răspunsul antiinflamator, poate modifica bacteriile intestinale și poate promova generarea de celule imunitare care sunt implicate în patogeneza bolilor autoimune.

3. Alimente bogate în Omega-6

Corpul tău are nevoie de grăsimi Omega-6 și Omega-3 pentru a funcționa.

Dietele occidentale tind să fie bogate în grăsimi omega-6 și sărace în omega-3. Acest dezechilibru a fost asociat cu un risc crescut de îmbolnăvire și, posibil, cu o disfuncție imunitară.

Mai mult decât atât, studiile la persoanele cu obezitate indică faptul că un aport alimentar ridicat de grăsimi omega-6 poate duce la disfuncții imunitare și poate crește riscul unor afecțiuni precum astmul și rinita alergică.

Cercetătorii recomandă să mențineți un echilibru sănătos de grăsimi omega-6 și omega-3. Asta înseamnă să consumați mai multe alimente bogate în omega-3 – cum ar fi somonul, macroul, sardinele, nucile și semințele de chia – și mai puține alimente care sunt bogate în omega-6, cum ar fi uleiul de floarea soarelui, uleiul de porumb și uleiul de soia.

4. Alimentele prăjite

Sursa: Profimedia

Prăjelile sunt bogate într-un grup de molecule numite glicație avansată (AGE). AEG-urile se formează atunci când zaharurile reacţionează cu proteinele sau grăsimile în timpul gătirii la temperaturi ridicate, cum ar fi în timpul prăjirii.

Dacă nivelurile devin prea mari în corpul tău, AGE-urile pot duce la inflamația și deteriorarea celulară.

Reducerea alimentelor prăjite, cum ar fi cartofi prăjiți, chips-uri de cartofi, pui prăjit, friptură prăjită, slănină prăjită și pește prăjit vă va reduce aportul de AGE.

5. Carne procesată

Sursa: Profimedia

Ca și alimentele prăjite, carnea procesată are un conținut ridicat de AGE.

De exemplu, un studiu care a analizat conținutul de AGE al 549 de alimente a constatat că slănină prăjită, hot-dogii la grătar, pulpele de pui prăjite și friptura la grătar au avut cel mai mare conținut de AGE.

Carnea procesată este, de asemenea, bogată în grăsimi saturate. Unele cercetări sugerează că dietele bogate în grăsimi saturate și sărace în grăsimi nesaturate pot contribui la disfuncția sistemului imunitar.

În plus, dietele bogate în grăsimi saturate pot contribui la inflamația sistemică și pot afecta funcția imunitară.

Un aport crescut de carne procesată și carne prăjită a fost asociat cu diferite boli, inclusiv cancerul de colon.