De ce fructele și legumele de acum nu mai au gustul de pe vremea bunicilor. Cum a apărut fenomenul de „foame ascunsă”

Este cunoscut faptul că o primă regulă a unei alimentații sănătoase, învățate încă din copilărie, este aceea de a mânca fructe și legume. Dar, potrivit unor analize, se pare că aceste alimente își pierd din valoarea nutritivă.

Încă din 2004, un studiu surprinzător, care a analizat 43 de culturi agricole și a examinat datele Departamentului pentru Agricultură al SUA (USDA) privind compoziția alimentelor din anii 1950 și 1999, a scos la iveală deficiențe îngrijorătoare. Nivelul de calciu a scăzut cu 16%, cel de fier cu 15%, iar cel de fosfor cu 9%. În unele cazuri, produsele agricole aveau o valoare nutritivă cu până la 38% mai mică decât în ​​anii ’50 și ’60, scrie popularmechanics.com.

Conform BBC, penuria de alimente din timpul războiului și creșterea rapidă a populației globale au dus la dezvoltarea și adoptarea unor soiuri de plante cu randament ridicat. De asemenea, fermierii au început să utilizeze pe scară largă îngrășăminte sintetice pe bază de azot, alături de un arsenal tot mai vast de pesticide chimice. Cunoscută astăzi sub numele de „revoluția verde”, această strategie a dat roade, cel puțin pe hârtie.

ANALIZĂ Pariul pe Bitcoin schimbă harta globală a banilor. Ce mutare face Elveția în competiția cu Hong Kong și Singapore pentru marile averile cripto

07:30

ACTUALITATE 25 Octombrie, calendarul zilei: Chris Norman împlinește 76 de ani, Mia Goth 33. Ziua Armatei Române

07:15

Cât de mult a scăzut valoarea nutritivă a alimentelor

Potrivit unui raport al organizației Deep Science Ventures din Londra, producția de cereale a înregistrat o creștere de 215% pe hectar, în timp ce suprafața de teren cultivată s-a extins cu doar 15%. Însă, așa cum a relevat studiul din 2004, valoarea nutritivă a alimentelor, fie că este vorba despre fier, calciu, zinc, vitamina A sau alți nutrienți, nu a ținut pasul cu această evoluție.

„În ultimele două decenii, au existat o serie de rapoarte izolate care au indicat faptul că densitatea nutrițională a unor culturi specific, în anumite contexte, ar fi putut scădea cu peste 40% de la Revoluția Verde încoace”, se arată în noul raport.

„O astfel de scădere a densității nutriționale ar însemna că ar trebui să consumați cu 67% mai multe calorii pentru a obține aceleași rezultate nutriționale, o soluție care, pur și simplu, nu este viabilă, având în vedere importanța vitală a menținerii unei greutăți sănătoase și, prin urmare, a unei corelări stricte între aportul caloric și necesarul de energie.”

Ce este „foamea ascunsă”

Acest lucru duce la un fenomen care este cunoscut sub numele de „foame ascunsă”, în care o persoană se simte sătulă după ce a consumat calorii goale, dar nu primește suficienți nutrienți. Un studiu din 2024, publicat în revista Foods, a arătat că peste două miliarde de oameni suferă de o carență de nutrienți și a evidențiat mai multe motive pentru această scădere continuă a calității alimentelor.

Una dintre cauzele principale este accentul pus de industria agricolă pe culturi cu randament ridicat, care adesea sacrifică calitatea nutrițională în favoarea volumului. Alte studii au constatat că nivelurile crescute de dioxid de carbon, cauzate de schimbările climatice, pot avea, de asemenea, un impact negativ asupra culturilor. Un astfel de studiu, realizat în 2018, a arătat că nivelurile ridicate de dioxid de carbon reduc conținutul de proteine, fier și zinc din culturile de orez.

Alte cauze ale declinului nutrițional includ utilizarea continuă a insecticidelor, fungicidelor și erbicidelor; proliferarea alimentelor procesate; precum și disponibilitatea tot mai redusă a solurilor bogate în nutrienți pentru activitățile agricole.

„Acest lucru creează un risc plauzibil de atingere a unui punct critic: diminuarea densității nutriționale, concomitent cu eliminarea efectului de mascare oferit de caloriile în exces. Consecințele ar fi deosebit de grave pentru persoanele aflate deja la limita deficienței, inclusiv copii, femei de vârstă reproductivă, vârstnici și populații care depind de cerealele de bază”, concluzionează noul raport.

Legumele nu mai sunt la fel ca pe vremea bunicilor

Există, totuși, câteva metode prin care omenirea ar putea spori valorile nutriționale. Cea mai importantă dintre acestea este „biofortificarea”, adică un ansamblu de tehnologii și tehnici menite să introducă nutrienți direct în plante, contribuind astfel la atenuarea „foamei ascunse”.

Sursa citată spune că, biofortificarea poate presupune modificări genetice ale plantelor, dezvoltarea unor îngrășăminte bogate în nutrienți sau crearea, prin selecție, a unor noi varietăți de plante. Organizația Mondială a Sănătății raportează rezultate încurajatoare în cazul orezului biofortificat cu fier, care a demonstrat o îmbunătățire a nivelului de fier în rândul femeilor și copiilor din Filipine și India. La fel, cartofii dulci biofortificați cu vitamina A au contribuit la reducerea deficiențelor în diverse țări africane.

Cu toate acestea, unii oameni de știință susțin că biofortificarea este departe de a fi o soluție ideală: ea poate afecta randamentul culturilor și, totodată, favorizează uniformitatea genetică, ceea ce ar putea duce la apariția unor epidemii devastatoare în rândul plantelor.

În prezent, vechiul îndemn rămâne valabil: consumul de fructe și legume este, în continuare, benefic pentru sănătate. Merită însă reținut faptul că, cel puțin din perspectivă nutrițională, aceste legume nu mai sunt aceleași cu cele pe care le consumau bunicii noștri.