CIRCURILE FOAMEI. De la planul utopic al lui Ceaușescu la visul capitalist. Bălăceanu-Stolnici: Menirea era și de a proclama măreția regimului comunist, dar a fost un eșec total

Cele 11 clădiri în care trebuia să funcționeze un „Complex Comercial Agroindustrial” au fost construite în cartierele Pantelimon, Rahova, Titan, Băneasa, Eroii Revoluției, Cotroceni, Vitan, Floreasca, Timpuri Noi, Lujerului și în zona Unirii, din centrul Bucureștiului.

Vezi galeria foto
3 poze

Nicolae Ceaușescu a cerut ridicarea acestor construcții pentru a putea concentra în interiorul lor întreaga producție de mâncare necesară hrănirii locuitorilor Capitalei. Conform istoricilor, liderul Partidului Comunist din România își dorea să facă, astfel, un pas spre viitor, iar oamenii să nu mai piardă timpul prin piețe căutând diverse alimente, ci să le găsească pe toate în același loc.

„A fost o idee utopică a lui Ceaușescu de a satisface nevoile alimentare ale populației, într-o perioadă în care alimentele se găseau foarte greu, cu cozi lungi și se aștepta foarte mult. Pentru a liniști muncitorii, mai ales, a gândit aceste clădiri mari, cu arhitectură distinctivă, unde să poată aproviziona ei în condițiile economiei socialiste. Iar clădirile acestea aveau și menirea de a proclama măreția regimului comunist. Dar a fost un eșec total”, spune istoricul Constantin Bălăceanu Stolnici.

FLASH NEWS Surse: Procurorii DNA au descins la Consiliul Județean Brăila și la clubul HC Dunărea. Ancheta l-ar viza și pe ginerele lui Mihai Tudose

11:27

FILM Eric Roberts filmează în România. Ce proiect pregătește Hollywood-ul la București

11:21

Elementul arhitectural emblematic al acestor clădiri era cupola, care se asemăna foarte mult cu cea a unui circ. În interior, zeci de vitrine frigorifice și tarabe. Majoritatea, goale. De aici vine și denumirea de „circurile foamei”, pentru că foarte rar oamenii găseau alimente. Fie acestea se terminau în primele minute de la deschidere, fie nu se făcea deloc aprovizionarea. Astfel, conceptul lui Nicolae Ceaușescu de a îngloba în aceeași clădire toate tipurile de produse agroalimentare a rămas doar la nivel de proiect. În realitate, și în aceste complexuri comerciale mâncarea lipsea cu desăvârșire, la fel ca în alimentare.

„Toate aceste clădiri au căpătat, ulterior, altă destinație. Au devenit spații comerciale, au fost lăsate în paragină, sau au fost demolate. Au fost gândite într-o formă care să fie benefică pentru populație, dar a fost un eșec în contextul gândirii utopice a lui Ceaușescu”, mai spune Constantin Bălăceanu Stolnici.

În 1989, erau finalizate două dintre cele șase „circuri ale foamei”, unul în Pantelimon, în zona pieței Delfinului, iar cel de-al doilea în zona Unirii. Celelalte patru se aflau în diverse stadii de construcție, dar au fost abandonate imediat după Revoluție. Unul după altul, însă, acestea au fost privatizate, iar noii patroni, reprezentanți ai erei capitaliste, s-au folosit de ideea lui Ceaușescu, de a înființa o zonă unică unde oamenii să găsească de toate și au lansat, astfel București Mall, City Mall sau Mall Plaza România.

„Aceste construcții moderne sunt bazate pe cu totul alte principii economice. Ceaușescu aplica toată această poveste în contextul unei economii de stat, dirijată, fără concurență, cu prețuri prestabilitie. Acum, aceste mall-uri funcționează în condiții de competiție economică, de capitalism, cu totul altă mașinărie economică. E adevărat, ideea lui Ceaușescu nu a fost rea, dar strategia și tactica nu au fost cele corecte, ca urmare au și eșuat. Ele nu au fost construcții destinate să fie negative în mecanismul social, el le-a gândit ca ceva pozitiv, dar le-a gândit pozitiv cu capacitățile lui și cu educația pe care o avea și în contextul ideologic de care nu se putea depărta”, a mai spus Bălăceanu Stolnici.

Primul „circ al foamei” transformat în mall a fost cel din Vitan, în 1999. Un investitor turc a realizat potențialul pe care îl are clădirea construită în perioada comunistă, iar după o investiție de peste 35 de milioane de euro, l-a transformat într-o emblemă a comerțului modern, ce reunește sub aceeași cupolă cinematografe, cafenele, restaurante, magazine de toate tipurile, hipermarket, zone de relaxare și agrement, și chiar spații de birouri. Același investitor a achiziționat, ulterior, „circul foamei” din zona Lujerului și l-a transformat în Mall Plaza România. La fel au apărut și City Mall și Liberty Center, zonele comerciale concepute de Ceaușescu fiind privatizate, iar investitorii amenajând noile construcții pe structura vechilor clădiri comuniste. 

Un alt mall ar fi trebuit să se înalțe în centrul Capitalei, în spatele magazinului Unirea, unde milionarul sibian Aurel Eugen Muntean a cumpărat „circul foamei” și a început, în 2012, să îl transforme într-o construcție modernă. A dărâmat o parte din clădirea existentă și a făcut o serie de modificări astfel încât încăperile să aibă o mai mare funcționalitate. Lucrările au fost întrerupte, însă, după ce investitorul ar fi rămas fără bani, iar o parte dintre lucrări ar fi fost executate fără a avea autorizațiile de construcție necesare. În 2015, acesta a anunțat că renovarea construcției va reîncepe, însă, în prezent, șantierul este abandonat. 

„Am discutat cu unul dintre cei care a lucrat acolo și mi-a spus că a dat faliment constructorul care a început această lucrare. Trebuia să fie amenajată cupola pe rotund, așa cum era înainte, dar nu mai găsește pe nimeni care să facă această lucrare. Iar acum nu se știe nimic, dacă va continua sau nu amenajarea, dacă vine sau nu cu un alt proiect, sau dacă va vinde proprietatea”, spune Ion Cerbureanu, director al Administrației Piețelor Sector 2, care are, de asemenea, în administrare un „circ al foamei”, primul construit în România.

„Circul foamei” construit în Pantelimon, la Piața Delfinului, primul de acest fel înălțat în țara noastră, a ajuns într-o stare avansată de degradare. Nu se mai vinde niciun fel aliment în interior, ci doar haine, majoritatea fabricate în China, produse electrocasnice, covoare, perdele, jucării și ustensile de baie, de bucătărie și de grădinărit. Cupola argintie, care stălucea în soarele erei comuniste, acum este ruginită și devine din ce în ce mai șubredă și mai periculoasă pentru cei care vând sau își fac în interior cumpărăturile, iar pereții se crapă și se scorojesc fără a exista nici cea mai mică urmă de renovare. Autoritățile locale, chiar dacă dețin o parte din complexul comercial, nu știu cine sunt ceilalți proprietari și nici nu pot renova clădirea. 

„Am făcut o identificare pe extrasul de Carte Funciară, care are 23 de pagini. Sunt, în total, 35 sau 40 de proprietari, atât persoane fizice, cât și firme, persoane juridice. Unii dintre proprietari, vreo cinci, sunt plecați în străinătate. O parte dintre firme au dat faliment și activele au ajuns cine-știe pe unde, iar actualul proprietar la cât a mai rămas din clădire este în Congo. Primăria Sectorului 2 are în administrare 1.972 de metri pătrați suprafață construită și 1.853 metri pătrați suprafață utilă. Partea proastă e că din 1989 până azi, de renovări și îmbunătățiri nu s-a ocupat nimeni, nu s-a făcut nimic. Mai rău, au existat firme care au tăiat instalațiile de hidranți, au făcut modificări la instalațiile electrice și de construcție fără certificate de urbanism”, explică Ion Cerbureanu.

Directorul Administrației Piețelor Sector 2 spune că a solicitat atât Primăriei Capitalei, cât și proprietarilor cunoscuți , documente care să ateste suprafața deținută de fiecare și proiectul tehnic al clădirii, dar nu a primit niciun fel de răspuns. În aceste condiții, nu se poate face, legal, niciun fel de lucrare de renovare a clădirii. Singura variantă, spune Ion Cerbureanu, este înființarea unei asociații a proprietarilor, care să poată lua decizii chiar și în lipsa acordului tuturor celor care dețin spații comerciale în acest complex.