În Italia, nimeni nu-și poate imagina că gunoiul menajer se poate depozita în vârful muntelui. ȘOCUL turistului străin când vede „MINUNEA” ROMÂNEASCĂ

Redactor:
Mihaela Stoica
Într-un colț de rai, situat în inima Bucovinei din vârful Pasul Mestecăniș, autoritățile județene din Suceava făuresc o lucrare unică în Europa: o groapă de gunoi ecologică, situată la circa 1.100 de metri altitudine.

Vizavi de viitoarea groapă de gunoi din vârful Pasului Mestecăniș se află o parcare în care toți turiștii, români sau străini, opresc pentru a privi de sus frumusețile zonei și a face fotografii. O parte dintre aceștia au făcut sau urmează să facă după scurtul popas de vizavi de viitoarea groapă încă unul, pentru cazare sau doar o pentru o masă, la una dintre cele două pensiuni turistice care se află la circa 500 de metri de viitorul depozit ecologic de gunoi. Mai vechi de 10 ani, cele două pensiuni nu au fost luate în calcul de niciunul dintre factorii de decizie în momentul în care s-a demarat proiectul depozitului ecologic de gunoi. Nimeni nu și-a pus problema că groapa se face în vârful muntelui, la circa 500 de metri de acestea și mai puțin de 1.000 de metri de locuințele din satele Valea Putnei și Mestecăniș. În primul material al campaniei l-ați cunoscut pe Aristide Maxim, omul care vrea să-și salveze muntele. În materialul de ieri ați văzut cum nimeni n-a avut vreun moment intenția să-i consulte pe oameni și cum fiecare dintre factorii de decizie care au avut un rol în amenajarea depozitului de gunoi în vârful muntelui au recunoscut că amplasamentul ales a fost o idee proastă. „Trebuia un loc mai ascuns”, ne-a spus Gavril Mârza, unul dintre cei trei șefi de CJ responsabili, intervievați de gândul.

Pensiuni turistice la 500 de metri de groapa de gunoi

Întreg proiect al sistemului integrat de management al deșeurilor din județul Suceava se derulează în baza acordului de mediu. A fost emis la 12 octombrie 2009 și revizuit în 23 decembrie 2010, ca urmare a mai multor modificări la proiect, printre care și modificarea locației depozitului Pojorâta, așa cum ați putut vedea în materialul de ieri. Acordul nu a fost emis la Suceava, ci la Bacău, unde exista atunci Agenția Regională pentru Protecția Mediului.

Una dintre pensiunile turistice aflate la 500 de metri de groapa de gunoi

În acord este prezentată zona în care acum se amenajează depozitul ecologic de gunoaie. Nu apare, însă, pe nicăieri faptul că la circa 500 de metri de groapă, la intrarea în satul Mestecăniș, sunt două pensiuni turistice în plină activitate. Nici Doina Mihordescu, fost șef serviciu la APM Bacău, în prezent director al instituției, și a cărei semnătură apare pe avizul de mediu nu știe despre ele.

Doina Mihordescu

„Pe această pensiune nu știu ce să vă spun, dacă a fost identificată, dacă exista la data realizării proiectului”, a afirmat ea.

Cele două pensiuni funcționează cu mult înainte de apariția acestui proiect. Au și avize de mediu, la fel cum există pentru depozitul ecologic. Ultimul aviz al uneia dintre ele a fost semnat de directorul  Agenției pentru Protecția Mediului Suceava, Vasile Oșean.

„Atunci când s-au făcut acele pensiuni, am stat pe acolo și am luat masa, nici nu se punea problema de construirea depozitului”, a afirmat el.

Avizul de Mediu al uneia dintre pensiuni

Turiștii care trec prin zonă cred că în locul gropii se amenajează un popas turistic

Intrarea în depozitul de gunoi, în prezent șantier, se face direct din stradă. Pe aici vor fi aduse, în momentul funcționării, containerele de gunoi. Pe partea cealaltă a străzii opresc toți turiștii care trec prin zonă. Unii cred că acolo se va amenaja o pensiune sau un hotel.

„Aici este un loc mult prea frumos ca să se facă o groapă de gunoi aici. Nu este corect. În Italia nu sunt gropi la munte”, afirmă Mario, pe care iubita lui Petronela (foto jos), născută și crescută în Suceava l-a adus să îi vadă frumusețile țării.

Felix (foto jos) este un alt turist care a plecat de la Bacău într-o călătorie cu bicicleta în Bucovina. A oprit în Pasul Mestecăniș pentru a se odihni și  a face câteva fotografii. Crede că vizavi se construiește un popas turistic și nicidecum o groapă de gunoi.

Directorul APM Suceava se amuză de această idee. „Nici pomeneală de așa ceva, hoteluri și pensiuni lângă un depozit de deșeuri menajere. Nu, așa ceva nu se poate”, afirmă el.

Vasile Oșean propune o „șmechereală”: o pancartă care să ascundă depozitul de deșeuri de ochii turiștilor.

Vasile Oșean, directorul APM Suceava

Pășunea localnicilor, ruptă în două de lucrări

În lipsa locurilor de muncă, cei mai mulți localnici din Valea Putnei se ocupă cu creșterea animalelor. O parte dintre ei sunt înscriși și într-o asociație. De anul trecut și-au făcut și o mică fermă, situată la circa 700 de metri de depozitul ecologic.

Asociația are în concesiune de la primărie teren. În 2006 au fost concesionate primele 60 de hectare.  Ulterior au ajuns la 140 de hectare, pentru care primesc subvenție de la stat. Au rămas fără 9 hectare, unde acum se amenajează depozitul ecologic care, practic, le-a rupt pășunea în două.

Șantierul gropii de gunoi a rupt pășunea localnicilor în două

„Întâi au zis că se face un supermarket acolo, în loc de groapă, că așa au știut oamenii din sat. Nu e de vină nici primarul, nici …, e de vină de sus”, a considerat unul dintre localnicii înscriși în asociație și implicat și el în proces.

În depozitul de gunoi ar putea intra 28.500 de Logan-uri

În momentul intrării în funcțiune, depozitul de deșeuri situat la 1.100 altitudine va avea un volum de 350.000 m3. În el ar putea intra 28.500 de Logan-uri sau 176 de milioane de PET-uri de 2 litri. În fiecare zi, aici se vor descărca 6 containere de  gunoi a câte 30 m3 fiecare. Beneficiarul, Consiliul Județean, spune că va fi funcțională doar 10 ani. Va deservi 200.000 de oameni – o treime din județ. Gunoaiele ar trebui să ajungă aici compactate după ce anterior au fost sortate în alte stații, pentru că la Pojorâta nu există stație de sortare. Vor exista stații de tratare a levigatului, de colectare a gazului metan și de epurare a apei. Toate sunt necesare pentru a proteja mediul. 

Imagine de pe șantierul gropii de gunoi

De verificarea și respectarea normelor pe șantier, dar și de notificarea garanțiilor se ocupă compania Hill International.  Contractul a fost semnat în 9 iunie 2010. Are o valoare de  1,3 milioane de euro (5.782.260 lei) și este valabil 68 de luni. „Sistemul ăsta de impermeabilizare pe care îl facem aici este mai performant chiar decât prevederile legislației noastre în domeniu și a normativelor. În afară de importanța acestei impermeabilizări, există un sistem de monitorizare. În orice punct, în orice moment, se știe pe un display ce funcționează, ce nu funcționeză, cu sisteme acustice de avertizare. Sistemele urmează să fie instalate. Totul trebuie să fie controlat și este controlat”, afirma anul trecut Gheorghe Bejenaru, dirigintele de șantier al gropii (foto).

Cum va intra groapa ecologică din vârful muntelui în cărțile de specialitate: „Așa  nu se face”

Prof. univ.dr. Mircea Duțu, directorul Institutului de Cercetari Juridice „Acad. Andrei Radulescu” al Academiei Romane, președinte al Universității Ecologice și un foarte cunoscut jurist în dreptul mediului, este de altă părere.

„În cazul de față, ne punem întrebarea cum va fi transportat, colectat, deșeul respectiv? În ce condiții de siguranță până la depunerea lui în locul respectiv. Este o zonă de munte, drumurile sunt dificile, mai ales în condiții de iarnă când ele sunt îngreunate.

Potrivit acestuia, amplasarea gropii de gunoi în vârf de munte, lângă șosea, „este nefericită”. „Ea tinde să se transforme într-un exemplu negativ. Să intre în cărțile de specialitate la „așa nu se face”. Chiar dacă spunem că am luat toate măsurile legale și am respectat toate normele care se impun privind protecția mediului”, atrage el atenția.

Mircea Duțu

Deșeurile ecologice, înalte cât un bloc cu 4 etaje

Odată cu darea în folosință, deșeurile vor fi stivuite până se va atinge capacitatea maximă – 390.000 de tone. La final,  deșeurile vor ajunge  la o înălțime de 20 de metri, echivalentul unui bloc de 4 etaje. Depozitul de deșeuri este la marginea drumului. Se vede din stradă șantierul. La închidere, depozitul de gunoi va fi cu 10 metri mai înalt.

Pentru diminuarea impactului asupra mediul trebuie plantată o centură verde. Se specifică și în acordul de mediu. O perdea de copaci i-ar împiedica și pe turiștii de vizavi să vadă stiva de gunoaie din vârful muntelui.

„Nu vom veni cu palmieri sau cu altceva, venim tot cu brazi, foioase pentru a putea diminua impactul vizual. Plus, avem în vedere partea de înierbare a acelor suprafețe adiacente accesului în șantier”, afirmă Cătălin Nechifor, președintele CJ Suceava.

Imagine de pe șantierul gropii de gunoi

Ioan Bogdan Codreanu, primarul din Pojorâta, de profesie inginer silvic, care a alocat actualul teren pentru construirea gropii ne-a spus în cât timp un copac din zona de munte ajunge la o înălțime de 10 metri: „10,15, 20 de ani”.

Depozitul ecologic de deșeuri Pojorâta va fi funcțional 10 ani. După această perioadă va intra în sistemul de închidere. Proiectul prevede că va fi închis în 2037. În cât timp se vor neutraliza cele 390.000 de tone de gunoaie depuse acolo? „Aproape niciodată nu va mai fi ceea ce a fost. În  orice caz, peisajul a fost grav afectat și probabil că această rană ecologică va rămâne deschisă pentru o perioadă de timp deosebit de importantă în privința zonei respective”, afirmă profesorul Mircea Duțu, rector al Universității Ecologice și un foarte cunoscut jurist în dreptul mediului.

REPORTER: MIHAELA STOICA

CAMERAMAN: DOREL AVĂCĂRIȚEI

MONTAJ: ANDREI BORUZESCU, MIHNEA LAZĂR

Inchide