#roMânia Cine a „alungat” românii? 30 de ani de proiecte INCOERENTE. Parlamentar: „Că va arăta mai bine sau mai rău, eu nu sunt Casandra!”/ Datele care arată DEZASTRUL demografic

Redactor:
Gabriel Pecheanu
#roMânia DE CE au plecat? Corupția și lipsa investițiilor. Deschiderea frontierelor. Politicile greșite. Lipsa de perspective. Un nou episod din Campania Gândul #roMânia arată PERSPECTIVELE demografice sumbre dacă politicienii români nu se trezesc

Milioane de români au ales, după Revoluție, calea străinătății, mânați de dorința unui viitor mai bun, dar și lipsa unei strategii pe termen lung acasă. Politicienii aruncă vina pe cei care nu mai sunt în funcții și folosesc cuvinte mari când se referă la viitor.

„O clasă politică învechită, cât și persistența excesivă a unor persoane în funcții de demnitate publică, au reprezentat și sunt în continuare un factor decisiv în decizia românilor de a emigra. Corupția și lipsa investițiilor care să genereze locuri de muncă au contribuit și ele la fenomenul migraționist. De asemenea, lipsa de finanțare în educație, cercetare și inovare, birocrația sau un sistem de sănătate deficitar, toate acestea și-au spus în mod decisiv cuvântul”, este de părere vicepreședintele PMP Adrian Todoran.

Senatorul PSD Marian Pavel spune că exodul românilor a fost urmarea deschiderii frontierelor după Revoluție.

„Nu discutăm de greșeli aici, discutăm de o populație, despre o țară care a stat 50 de ani închisă, unde dreptul de a călători a fost interzis, unde dreptul de a munci pretutindeni în lumea asta a fost închis și în momentul în care după 1989, 1990, România și-a deschis frontierele, orice cetățean român sau fiecare cetățean european lucrează astăzi acolo unde își găsește job-ul cel mai bine pregătit sau se simte el cel mai bine. Nu este neapărat o greșeală. A fost o decizie politică extraordinar de bună a politicienilor din ultimii 28 de ani de a se îndrepta către Occident, către Europa. Că au fost și greșeli în administrație, în ce vreți dumneavoastră, chestiuni economice, asta e cu totul altceva, nu asta a fost principala cauză a migrației, ci diferența de nivel de trai generată de cei 50 de ani de comunism în România și de ceea ce a însemnat Occidentul, lucrul ăsta nu s-a întâmplat în România, ci în toate țările post-comuniste”, apreciază Marian Pavel.

Mitingul Diasporei

Senatorul USR Mihai Goțiu dă vina pe toată clasa politică de după 1989: „Cred că au greșit mai în tot ce au făcut dacă ne uităm la efectele… la ce s-a întâmplat. Evident că după 1990, a existat o tendință de a emigra, în special a celor care au trăit în perioada comunistă și imediat după 1990 și-au dat seama că lucrurile nu se pot schimba de pe o zi pe alta. Din păcate însă, emigrația a crescut și după anii 2000 și după ce am intrat în UE, când din nou nu mai vorbim de o emigrație în același sens al cuvântului ca înainte, pentru că a te muta într-o altă țară europeană nu mai e în acest moment o emigrare.”

Europarlamentarul Maria Grapini consideră că politicile greșite în domeniile educație și sănătate au dus la exodul românilor. „De aproape 30 de ani sunt politici greșite în domeniul educației și al investițiilor. Investițiile trebuiau încurajate prin neimpozitarea profiturilor investite pentru retehnologizare mai rapidă (a existat sporadic această măsură). În educație avem cadre didactice slab pregătite, în rural sunt necalificați care predau în clasele primare și liceu. Nu a fost o politică fiscală pe termen lung care să se bazeze nu numai pe nivelul taxelor, ci și pe deductibilități care ar fi dus la un alt ritm de dezvoltare”, a afirmat Grapini.

Până în prezent, proiectele promovate în ultimii 28 de ani pentru a stopa exodul românilor au fost punctuale și conjuncturale.

Ultimul program aprobat, prin decizie a Guvernului, prevede acordarea unor credite de stat cu dobândă zero pentru tineri.

O altă măsură prevede că statul va plăti 2.250 de lei lunar, echivalentul a 500 de euro, angajatorilor care încadrează șomeri și beneficiari de ajutor social. Sumele vor fi oferite pe o perioadă de cinci ani pentru angajarea de tineri absolvenți de orice fel de formă de învățământ – școli profesionale, învățământ gimnazial sau liceal – absolvenți cu studii superioare, dar și pentru persoane cu handicap sau care se află în prag de pensionare. Ministrul Muncii Lia Olguța Vasilescu a precizat că este o schimbare de viziune a guvernului care, prin această măsură, vrea să oprească exodul forței de muncă.

În 2013, fostul deputat Bogdan Diaconu propunea colegilor săi aprobarea unei legi privind încurajarea absolvenților sistemului de învățământ superior, subvenționat de către stat, de a activa în cadrul economiei autohtone.

„Este necesară o prevedere legislativă care să încurajeze angajatorii să ofere salarii motivante absolvenților de top care au oricând alternativa de a pleca din țară în state unde ar fi mai bine plătiți, dar și să îi încurajeze pe tineri să aleagă România pentru viitorul lor. Astfel, o soluție de încurajare a angajatorilor de a le oferi tinerilor absolvenți de top salarii apropiate de cele din Uniunea Europeană ar reduce semnificativ exodul inteligenței către țările bogate”, susținea Diaconu.

Proiectul său a fost respins definitiv în Parlament.

Mitingul Diasporei Ziua a treia 12 august 2018

Întrebați cum văd România peste 50 de ani, dacă tendința exodului rămâne constantă și ce măsuri trebuie luate pentru a stopa acest fenomen, politicienii români dau din umeri. „Trebuie ridicat nivelul de viață, de locuri de muncă, de oferit un viitor tinerilor, de elaborat politici de readucere a celor care au plecat, de readucere acasă. Asta e rațiunea de a lupta cu acest proces. Că va arăta mai bine, că va arăta mai rău, eu nu sunt Casandra ca să vă dau comentarii de genul. România trebuie să arate mai bine și eu sunt optimist de felul meu, trebuie să arate mai bine, are posibilități mari, are potențial, îmi pare rău că acest proces încă nu a fost luat sub control„, a spus senatorul social-democrat Ion Hadârcă.

Colegul său, Marian Pavel, susține că au fost luate deja măsuri care vor duce la diminuarea fenomenului. Doar să avem răbdare să vedem efectele. „Nu pot să vă spun acum cum va arăta România dacă va continua migrația. Măsurile care au fost luate au fost tocmai pentru a repatria forța de muncă în România. Eu cred că, în momentul de față, creșterea economică și joburile mai bine plătite va avea ca efect până la urmă întoarcerea românilor din străinătate în România, să lucreze aici. Vă dau o soluție simplă, de fapt o realitate: În momentul de față România este unul dintre cele mai sigure state din Europa, contează foarte mult siguranța cetățeanului, iar București, dacă nu mă înșel, este cea mai sigură capitală din Europa. Este un lucru foarte important”, a apreciat Pavel.

Vicepreședintele PMP Adrian Todoran cere ca stoparea migrației și prevenirea depopulării României să devină punct distinct în viitoarea Strategie națională de apărare a țării.

„Dacă valul migraționist se menține la acest nivel, este o certitudine că în următorii 50 de ani, România va rămâne fără forță de muncă, iar scăderea dramatică a natalității accentuează perspectivele nefericite ale țării noastre pentru viitor. Stoparea migrației și prevenirea depopulării României, constituie o problematică atât de serioasă, încât trebuie să devină un punct distinct în viitoarea Strategie națională de apărare a țării. (…) Reindustrializarea trebuie să fie un ideal care să se găsească în orice program de guvernare, indiferent de culoarea politică. Un alt obiectiv ambițios pe care România se impune să-l aibă și care ar împiedica acest exod al populației, este dezvoltarea durabilă prin sprijinirea inițiativei private în rândul clasei de mijloc, și în mod deosebit al agriculturii tradiționale. Agricultura este necesar să devină un obiectiv național, întrucât este motorul economic care ne permite să ne susținem singuri necesarul de hrană”, a spus Todoran.

Dar până să vedem efectele măsurilor, tot parlamentarii recunosc că în prezent ne confruntăm cu cel mai mare dezastru demografic de când există această țară.

Potrivit datelor dintr-un proiect depus la Parlament, prin care se încurajează nașterile noi, iar mamele să poată ieși la pensie mai devreme, rata totală de fertilitate în România a scăzut sub pragul critic de 2,1 (sub care are loc scăderea populației) ajungând la un minim istoric de 1,428. La acest nivel vorbim despre un declin demografic, în care populația se reduce cu cinci români în fiecare oră.

Iar documentul oficial arată un viitor sumbru. „Dacă se menține același ritm, în 15-20 de ani va fi pusă în dificultate atât piața muncii, care va rămâne fără salariați, cât și bugetele de sănătate și de pensii, care vor avea nevoie de sprijn tot mai mare de la bugetul de stat”, se menționează în proiectul depus la Senat și semnat de zeci de parlamentari.

Un studiu făcut public de Institutul Național de Statistică indică faptul că, în cel mai pesimist scenariu, în anul 2060, populația României va fi de 12,5 milioane locuitori, iar varianta medie – în țară ar urma să trăiască 13,8 milioane locuitori.

 

Inchide