#roMânia Diaspora și SCLAVIA MODERNĂ. „Badante”, româncele care și-au amanetat viitorul, lângă bătrânii altora, pentru câteva sute de euro: „Bătrâna mă trezea noaptea, să mă uit cu ea pe geam”

#roMânia Diaspora și sclavia modernă. Româncele, BADANTE celebre în Italia și Spania. Campania #roMânia vă oferă o radiografie despre abuzurile împotriva românilor care muncesc în străinătate și tot ce trebuie să știți, ÎNAINTE de a pleca

„Badante”

Româncele sunt preferate în Italia și Spania, când vine vorba de îngrijirea bătrânilor. Italienii recunosc că preferă o româncă în detrimentul imigranților din Maroc sau Filipine, de exemplu. Iar unele au ajuns atât de cunoscute, încât sunt cerute de la o familie la alta. Câștigă puțin peste 1.000 de euro și au obligația să stea 24 din 24 de ore alături de persoana pe care o îngrijesc.

Una dintre aceste femei, Roxana (57 de ani), care a lucrat ca „badantă” în orașul Siena, din Italia. „Când am ajuns acolo, mi-am dat seama că nu stăpânesc limba. M-a apucat disperarea. Pentru prima dată, eram departe de casă, de copii. În Italia, e o altă cultură, altă civilizație. Știam pentru ce venisem, dar nu reușeam să-mi găsesc loc de muncă”, a mărturisit femeia.

A reușit să își găsească de lucru ca „badantă”. „Primul meu loc de muncă a fost ca badantă la o bătrână de 93 de ani, care nu putea să-și ia nici măcar medicamentele fără ajutor, însă rudele spuneau că nu are nevoie decât de companie, pentru că se descurcă singură. De fapt, era vorba despre bani. Legea spune că, dacă bătrânul este dependent, salariul minim al badantei ajunge la 1.250 de euro. Pentru îngrijirea unui bătrân care se descurcă oarecum, salariul este de numai 960 de euro„, explică Roxana.

Dar pe lângă îngrijirea femeii, Roxana se ocupa de treburile casei, spăla, călca și făcea cumpărăturile.

„Bătrâna mă trezea noaptea ca să mă uit cu ea pe geam. Să vedem cine trece pe stradă. Nu aveam voie să-mi încarc telefonul în casă pentru că… se consuma curent!”, își descrie femeia viața grea din Italia.

Femeia bătrână

„Badantele” au dreptul la o pauză de o oră sau două pe zi. În rest, viața lor este AMANETATĂ pentru banii pe care îi trimit acasă la familii. Pentru acest venit, femeile abandonează tot. Și nu de puține ori ajung victime ale abuzurilor.

„Un fenomen care se manifestă mai ales în Italia și în Spania este cel al femeilor „badante”, adică acele femei românce care îngrijesc bătrânii în casele lor și, de obicei, nu au contracte de muncă, depind foarte mult de gazda lor, adică dacă sunt date afară, nu mai au unde să stea. Aici există cele mai multe ABUZURI, care se fac de cele mai mule ori de către fiii bătrânilor îngrijiți. Mai există un alt fenomen, cu care autoritățile italiene luptă foarte mult, numit „caporalat„, care se manifestă în agricultură și este practic o intermediere între angajatori și oamenii care lucrează în ferme. Cel care intermediază primește comision atât de la angajat, cât și de la angajator, iar de multe ori, condițiile promise sunt cu totul altele. Cei care fac astfel de acțiuni sunt atât italieni, cât și români”, spune Veaceslav Șaramet, secretar de stat în Ministerul pentru Românii de Pretutindeni.

În încercarea de a opri aceste abuzuri asupra românilor, la București a fost demarată campania „Informare acasă! Siguranță în lume„.

„Ne-am dus în fiecare județ, unde i-am informat pe cetățeni despre drepturile pe care le au ca și cetățeni europeni, dar și despre obligațiile pe care le au, despre riscurile și obligațiile la care se supun atunci când merg într-o țară europeană, cum ar fi anunțarea consulatului la ajungerea în țara respectivă. Practic, românii care pleacă trebuie să dețină un pachet de informații, astfel încât să nu cadă pradă abuzurilor”, spune Veaceslav Șaramet.

La Ministerul Românilor de Pretutindeni ajung și cazuri greu de descris, unele abuzuri derulându-se chiar pe parcursul unui deceniu.”Desigur, au existat și cazuri grave, dar izolate, cum a fost cel de anul trecut din Lamezia, din sudul Italiei, unde o româncă a fost abuzată timp de 10 ani de un cetățean italian. Am fost personal acolo, ca și demnitar și am observat că autoritățile italiene au tratat acest caz foarte profesionist. A fost un caz cutremurător, mai ales că sunt la mijloc și doi copii. Primul lucru pe care mi l-a transmis această femeia a fost că vrea să aibă copiii lângă ea. A contat foarte mult prezența noastră acolo. Repet, aceste cazuri sunt rare, dar ajung și la noi și încercăm să oferim sprijin prin pârghiile pe care le avem. Dar în astfel de situații, sunt implicate mai multe instituții”, a mai spus Veaceslav Șaramet.

Badanta

Reprezentanții asociațiilor de români de peste hotare critică totuși intervenția autorităților române și spun că prioritatea acestora este cultura, nu latura socială.

„Abuzurile angajatorilor sunt tot mai dese în ultimul an în Italia, Spania, Anglia, cu angajatori care aduc angajați în condiții insalubre, fără apă, curent, etc. Guvernul se ocupă acum foarte mult de partea culturală și aproape deloc de cea socială. Cred că trebuie să ții cont în primul rând de nevoile de bază. Încă o problemă la nivel general, aici se exclud comunitățile istorice, este problema romilor. Toată lumea știe că ei au invadat toată lumea și practic, în toate statele sunt romi. Asta afectează imaginea românilor și se răsfrânge asupra traiului lor. Acest lucru e legat și de media și de felul în care prezintă problema televiziunile. Normal că nu vor mai angaja un român, chiar dacă e un bun profesionist, pentru că îl asociază cu cel pe care l-a văzut în stradă. Problema romilor, cel puțin în Europa, cred că este o problemă a României.”, consideră Daniel Țecu, președintele FADERE.

Un raport al Ministerului Muncii arată că una dintre țările europene în care se constată cele mai multe abuzuri împotriva românilor este Marea Britanie. De asemenea, la granița de vest, în Ungaria, există probleme de discriminare a cetățenilor români, îndeosebi împotriva celor de etnie romă.

„În afara cadrului legal, deși se supun unor riscuri majore, în unele cazuri, cetățenii români apelează fie la persoanele cunoscute de ei, fie la unele persoane fizice sau aplică pentru un loc de muncă în afara țării, prin intermediul internetului sau a anunțurilor publicitare din presa scrisă.  Din păcate, prin alegearea unor astfel de oferte, cetățenii români pot fi exploatați prin muncă sau pot deveni victimele traficanților de forță de muncă”, precizează reprezentanții Ministerului Muncii.

Munca în Anglia

Vă prezentăm, pe baza datelor obținute de la Ministerul Muncii, o radiografie a ce se întâmplă cu muncitorii români în alte state.

Marea Britanie

Ministerul Muncii și Justiției Sociale are un birou al Atașatului pe probleme de muncă și afaceri sociale în cadrul Ambasadei României la Londra. Aici au fost semnalate cazuri de încălcare a drepturilor de muncă, sub diferite forme, precum neplata tuturor drepturilor salariale (inclusiv a indemnizației de concediu), plata sub nivelul minim pe economie, concedierea nejustificată, munca la negru și chiar exploatarea prin muncă.

„Exploatarea prin muncă (sclavia modernă) este un fenomen deosebit de grav cu care se confruntă și Marea Britanie și care afectează și cetățeni români”, precizează Ministerul Muncii. Au fost semnalate cazuri legate, de exemplu, de activitățile derulate în spălătoriile auto, în agricultură și în industria procesării alimentelor, în construcții, dar și în cazul îngrijirii la domiciliu.

La nivelul Biroului atașatului pe probleme de muncă, în anul 2017 au fost înregistrate peste 70 de sesizări, iar în prima jumătate a anului 2018 au fost semnalate 30 de cazuri, cu privire la 57 de cetățeni români.

Ungaria

Nu există statistici publice privind munca la negru a cetățenilor străini și nici despre numărul abuzurilor împotriva cetățenilor străini care lucrează legal sau ilegal în Ungaria. Totuși, este de remarcat faptul că la nivelul Ambasadei se observă o prezență masivă de muncitori români care lucrează la negru în Ungaria, mai ales în agricultură. Aceștia trăiesc în Ungaria fără documente de ședere și lucrează ca zilieri prin forme simplificate sau la negru.

Ministerul Muncii arată că au fost semnalate mai multe situații de discriminare ale românilor.

„La nivelul unor autorități locale din Ungaria se observă o preocupare de a implementa unele măsuri discriminatorii împotriva cetățenilor români care lucrează la negru în zona administrativă a localității respective. De exemplu, Consiliul local din localitatea Alsonemedi a adoptat o hotărâre – cu aplicabilitate începând cu 01.01.2017- potrivit căreia acele persoane de peste 18 ani care nu au proprietăți în localitate, dar locuiesc într-o clădire din zona administrativă a localității și nu pot să dovedească un raport legal de muncă de cel puțin 90 de zile, trebuie să plătească o taxa de 800 HUF (cca. 3 euro) pe zi”.

Iar măsura din Alsonemedi nu este singulară în Ungaria, fiind aplicată și în alte zone.

plecare la munca in strainatate

Olanda

Aproximativ 15-20 solicitări de asistență din partea lucrătorilor români aflați pe teritoriul Regatului Țărilor de Jos sunt aduse lunar în atenția Biroului atașatului pe probleme de muncă și sociale din cadrul Ambasadei României la Haga. În majoritatea cazurilor, aceste solicitări privesc neplata drepturilor salariale sau plata acestora sub valorile stabilite prin contractele individuale sau colective de muncă, precum și condițiile de cazare precare puse la dispoziție de către angajatori. „Munca la negru este foarte rar întâlnită în Olanda”, precizează Ministerul Muncii.

Irlanda

În anul 2017, au fost semnalate 11 cazuri de încălcare a drepturilor de muncă ale cetățenilor români. În anul 2018, în atenția Biroului atașatului pe probleme de muncă și sociale au fost aduse 6 cazuri care au vizat 16 cetățeni români. Aceste cazuri au vizat încălcarea drepturilor salariale, refuzul de a elibera angajatului documente aferente relației de muncă (contracte de muncă, fișe fiscale), oferirea unor condiții improprii de muncă sau de locuire, sau chiar suspiciuni de exploatare prin muncă.

Franța

Potrivit Ministerului Muncii, situațiile cu care se confruntă lucrătorii români în spațiul francez derivă uneori dintr-o necunoaștere suficientă a drepturilor și obligațiilor contractuale, acceptarea de a presta activități lucrative fără forme legale, necunoașterea organismelor responsabile pentru litigiile de muncă și plata drepturilor salariale restante.

Italia

Datele privind numărul cazurilor de muncă la negru semnalate Biroului atașatului pe probleme de muncă nu sunt reprezentative pentru formarea unei imagini asupra dimensiunii fenomenului muncii la negru. Cel mai important motiv pentru care muncitorii nu depun plângeri împotriva angajatorului este teama pierderii locului de muncă. Potrivit Institutului Național de Statistică din Italia (ISTAT) la 31.12.2017, în Italia, erau înregistrați la autoritățile locale 1.190.091 cetățeni români rezidenți, în creștere cu 21.539 (+1,84%) față de 01.01.2017.

În continuare, comunitatea românească este principala comunitate străină de pe teritoriul Italiei, reprezentând 23% din totalul străinilor, fiind urmată de comunitatea albaneză 8,5% (440.465 persoane) și cea marocană 8% (416.531 persoane).

De asemenea, 101.000 de cetățeni români au rezultat în evidențele autorităților italiene ca persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, iar 256.000 de cetățeni români, cu vârsta cuprinsă între 15 și 64 de ani, au rezultat a fi inactivi.

 

Inchide