Cazul tragic al celei mai tinere persoane diagnosticate vreodată cu boala Alzheimer. Ce vârstă are pacientul
Cazul tragic al celei mai tinere persoane diagnosticate vreodată cu boala Alzheimer. Ce vârstă are pacientul.
Boala Alzheimer este diagnosticată cel mai frecvent la adulții în vârstă. Totuși, asta nu înseamnă că afecțiunea nu poate apărea mai devreme în viață. Chiar și persoane mult mai tinere pot manifesta simptome asociate de obicei cu declinul cognitiv legat de vârstă.
În 2022, neurologii de la o clinică de memorie din China au diagnosticat un tânăr de 19 ani cu ceea ce au considerat a fi un caz probabil de Alzheimer. El a devenit cea mai tânără persoană diagnosticată vreodată cu această afecțiune, relatează Science Alert.
Declinul memoriei a început la vârsta de 17 ani
Adolescentul a început să experimenteze un declin al memoriei în jurul vârstei de 17 ani. Scanările cerebrale au arătat o micșorare a hipocampului, o regiune implicată în memorie. Lichidul său cefalorahidian a prezentat biomarkeri compatibili cu Alzheimerul, cea mai comună formă de demență.
Cazurile de Alzheimer cu debut precoce (cele care apar la persoane sub 65 de ani) reprezintă până la 10% din toate diagnosticele.
Aproape toți pacienții cu Alzheimer sub vârsta de 30 de ani își pot explica boala prin mutații genetice patologice. Astfel, sunt clasificați ca având boala Alzheimer familială. Cu cât o persoană este mai tânără atunci când primește diagnosticul, cu atât este mai probabil ca acesta să fie atribuit unei mutații genetice moștenite.
Cercetătorii de la Universitatea Medicală Capital din Beijing nu au reușit să găsească niciuna dintre mutațiile obișnuite responsabile pentru debutul timpuriu al pierderii memoriei și nici gene suspecte.
„Acesta este cel mai tânăr caz raportat vreodată care îndeplinește criteriile de diagnostic pentru boala Alzheimer probabilă fără mutații genetice recunoscute”, au scris neurologul Jianping Jia și colegii săi în studiul lor.
Înainte de acest diagnostic, cel mai tânăr pacient cu Alzheimer avea 21 de ani. Acesta era purtător al mutației genei PSEN1, care determină acumularea unor proteine anormale în creier, formând aglomerări de plăci toxice, o caracteristică comună a bolii Alzheimer.
Cazuri ca acesta reprezintă un mister
Nimeni din familia tânărului de 19 ani nu avea antecedente de Alzheimer sau demență. Adolescentul nu avea alte boli, infecții sau traumatisme craniene care să poată explica declinul său cognitiv brusc.
Cu doi ani înainte de a fi trimis la clinica de memorie, adolescentul a început să aibă dificultăți de concentrare la școală. Cititul a devenit dificil, iar memoria sa pe termen scurt s-a deteriorat.
De multe ori nu își putea aminti evenimentele din ziua precedentă și își pierdea mereu lucrurile. Declinul cognitiv a devenit atât de sever încât tânărul nu a mai putut termina liceul. Totuși, încă putea trăi independent.
La un an după trimiterea la clinica de memorie, el a prezentat deficite în reamintirea imediată, reamintirea după un interval scurt de 3 minute și reamintirea după un interval lung de 30 de minute.
Scorul total al memoriei pacientului era cu 82% mai mic decât cel al colegilor săi de aceeași vârstă. Scorul memoriei imediate era cu 87% mai mic.
Este necesară o monitorizare pe termen lung pentru a susține diagnosticul tânărului. Echipa sa medicală a declarat la acel moment că pacientul „ne schimbă înțelegerea asupra vârstei tipice de debut a bolii Alzheimer”.
Într-o declarație, neurologii au susținut că studiile viitoare ar trebui să se concentreze asupra cazurilor cu debut precoce pentru a îmbunătăți înțelegerea pierderii memoriei.
Recomandarea autorului:
Felul în care scriem poate ascunde semne timpurii de declin cognitiv, arată un nou studiu