Efectul stresului asupra corpului nostru. Când devine o problemă serioasă

Efectul stresului asupra corpului nostru. Când devine o problemă serioasă.

De la creșterea ritmului cardiac până la slăbirea imunității, experții explică efectele fizice ascunse ale stresului cronic și de ce organismul nostru nu este construit să rămână în stare de alertă permanentă, relatează The Guardian.

Ce se întâmplă în corpul nostru când suntem stresați

„Cel mai imediat efect pe care îl observăm într-o situație stresantă este o creștere a adrenalinei, care duce la accelerarea ritmului cardiac, a tensiunii arteriale și a respirației”, spune prof. Kavita Vedhara, specialist în stres și medicină comportamentală la Universitatea Cardiff.

În aproximativ 30 de minute de la această reacție rapidă, apare și o creștere a cortizolului, cunoscut drept hormonul stresului. „Și acesta este util, deoarece susține reacția de luptă sau fugă: reglează tensiunea arterială, reduce inflamația și crește nivelul zahărului din sânge pentru mai multă energie”, explică Kavita Vedhara.

MILITAR Cum încearcă SUA să transporte petrolul în secret din Golful Persic. Operațiunea se întâmplă chiar sub nasul Iranului

23:43

EVENIMENT Imagini cu mormântul marelui compozitor George Enescu, din Cimitirul Père-Lachaise de la Paris. Geniul muzicii, omagiat la 145 de ani de la naștere

23:41

Acest mecanism era foarte util în urmă cu secole, când viața presupunea mai ales provocări fizice. Astăzi însă, rareori trebuie să fugim sau să luptăm fizic cu sursa stresului, dar putem ajunge să ne îngrijorăm ore întregi din cauza unor conflicte personale.

Problema este că, atunci când organismul își concentrează resursele pe „luptă sau fugă”, le retrage de la digestie, refacere și sistemul imunitar (așa-numitul mod „odihnă și digestie”). Dacă acest lucru se întâmplă ocazional, nu este o problemă, dar în stres cronic corpul nu mai are timp să își revină.

„Probabil cea mai cunoscută problemă asociată stresului cronic este slăbirea sistemului imunitar, ceea ce crește riscul de infecții, reduce eficiența vaccinurilor și încetinește vindecarea rănilor”, spune Vedhara.

O altă problemă este apariția unui cerc vicios. „Din cauza naturii complexe a răspunsului la stres, apar schimbări în organism care pot deveni alarmante pentru unele persoane: de ce îmi bate inima atât de tare?”, explică dr. Jo Daniels, lector în psihologie la Universitatea din Bath.

Cum putem gestiona situațiile stresante

Într-un studiu din anii ’90, cercetătorii au expus aproape 400 de voluntari sănătoși la virusul răcelii și au descoperit că stresul era strâns asociat cu îmbolnăvirea. De asemenea, persoanele în vârstă, care au deja un sistem imunitar mai slăbit, pot fi mai afectate de stresul cronic. Totuși, capacitatea de a face față stresului diferă mult de la o persoană la alta.

Așadar, ce poți face pentru a gestiona mai bine stresul? Una dintre cele mai eficiente metode, surprinzător, este simpla încetinire a respirației. „Când suntem stresați, respirăm rapid și superficial, ceea ce menține reacția de stres activă. Dacă respiri lent, transmiți creierului că ești în siguranță, activând răspunsul de relaxare. Chiar și ceva atât de simplu poate reduce stresul”, explică dr. Jo Daniels.

Aceasta este utilă mai ales în situații de stres acut. În cazul stresului sever și de durată, pot fi necesare terapii psihologice precum terapia cognitiv-comportamentală (CBT).

Evitarea completă a stresului nu este realistă. Chiar și cei care spun că nu sunt niciodată stresați sunt, cel mai probabil, doar mai buni la gestionarea situațiilor dificile. Dacă stresul devine constant, este important să identifici cauzele.

„Dacă reacția de stres este identificată din timp, poate fi inversată mai ușor. Dar în cazul stresului cronic sunt necesare schimbări de stil de viață, sprijin social și strategii de adaptare. Este important să cerem ajutor atunci când stresul este constant sau copleșitor”, spune dr. Jo Daniels.

Recomandările autorului:

Locul în care trăiești poate influența cât de repede îmbătrânești, arată un studiu

Un nou studiu avertizează că prea mult sau prea puțin somn ar putea accelera îmbătrânirea organismului și crește riscul de boli