Dana Gîrbovan, președinte al Curții de Apel Cluj, despre abuzul în serviciu: „Este aproape IMPOSIBIL să mai porți o discuție rațională”

Dana Gîrbovan, președinte al Curții de Apel Cluj și președinte al UNJR, a fost invitata lui Marius Tucă într-o ediție transmisă live de Gândul. Aceasta este de părere că discuțiile despre abuzul în serviciu ar trebui să aibă loc în parlament. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.

„Infracțiunea de abuz în serviciu a devenit foarte discutată, astfel că este aproape imposibil să mai porți o discuție rațională pe marginea acestei infracțiuni. De asemenea, discuțiile raționale ar trebui purtate la nivel de decidenți, în parlamentul României”, a declarat Dana Gîrbovan.

Conform acesteia, Parlamentul trebuie să își asume o dezbatere reală pe tema abuzului în serviciu. „Ca stat, trebuie să știe ce urmărește prin această infracțiune, care sunt riscurile și trebuie să aibă curajul să facă o analiză a jurisprudenței anterioare, astfel să se vadă pe ce fel de fapte au fost condamnați oamenii.”

FLASH NEWS Imagini cu drona prăbușită în zona localității Plauru din județul Tulcea. Cum arată acum locul impactului și ce spun localnicii

17:23

FLASH NEWS Imagini de o violență fără precedent în Franța. Un polițist este fugărit pe un câmp și lovit de mai mulți indivizi care participau la „protestele elevilor“. Ce anunță autoritățile

17:23

„Nu poți să faci infractori din toți oamenii care greșesc”

Gîrbovan a dat câteva exemple de sentințe de condamnare: „Am văzut situația unui agent procedural, de exemplu, care a pus hotărârea în gard, dar i s-a spus că trebuia să fie afișată pe ușa destinatarului, că așa este legea. Infracțiunea de abuz în serviciu a costat în acest lucru. Probabil că hârtia a fost luată de vânt. Un alt exemplu a fost în care un funcționar care trebuia să încaseze o taxă la trecerea unui pod, dar omul nu știu ce a făcut, poate a dormit în post. O jumătate de zi a lăsat să treacă mașinile, au fost contabilizate, pe cameră, toate care au trecut, apoi s-a stabilit că dacă ar fi încasat taxa respectivă, era un prejudiciu de 4.000 lei. Nu ai cum să faci infractori din toți cei care greșesc, chit că o fac cu intenție sau din indiferență. Puteau să îl dea afară sau să îl pună să plătească.”

În ceea ce privește faptul că SRI revine în anchetarea dosarelor penale, președintele Curții de Apel Cluj spune că este vorba de ”o altă modificare a codului de procedură penală, pe același pachet de punere în acord a legislației penale cu deciziile Curții Constituționale, pe o chestiune foarte, foarte spinoasă, aceea a folosirii mandatelor de siguranță națională ca probe în procesele penale. Au mai fost folosite, o perioadă, și în baza protocoalelor. A venit Curtea Constituțională și a separat apele prin mai multe decizii. S-a explicat foarte frumos până la urmă, inclusiv anul trecut, în decizia ce privea celebra Ordonanță 16: SRI nu poate fi niciodată și nu poate acționa ca organ de cercetare penală specială.”

Emisiunea o puteți urmări pe mariustuca.ro, miscareaderezistenta.ro, pe paginile de Facebook  Marius Tucă – și Gândul și pe canalul de YouTube Gândul. Țineți aproape!”