Imagini dramatice pe cursul Dunării, în apropiere de Cernavodă, unde s-au format adevărate dune de nisip. „Trebuia făcută decolmatare”

Imagini dramatice circulă pe rețelele sociale cu adevărate dune de nisip care sunt acum la suprafață din cauza debitului extrem de scăzut al Dunării. Localnicii din Constanța, Rasova, dau vina pe autorități pe care le acuză că ar fi trebuit să decolmateze albia râului pentru ca apa să circule mai bine.

În localitatea Rasova, județul Constanța, seceta severă a transformat Dunărea într-un adevărat deșert, cu dune imense de nisip.

REACȚIE Dominic Fritz, reacție târzie după desemnarea lui Siegfried Mureșan: „Este premierul de care România are nevoie” / „Nu va fi ușor sa găsim o majoritate”

21:57

REACȚIE Lucian Mîndruță îl ironizează pe Nicușor Dan după nominalizarea lui Siegfried Mureșan: „O fi el olimpic, dar la politică nici la clasa zero nu e”

21:49

 Loading ...

Imagini cu seceta extremă de la Rasova circulă pe rețele sociale, iar localnicii sunt revoltați, și spun că autoritățile din domeniu ar fi trebuit să curețe albia râului „așa cum se face în alte țări pe unde trece Dunărea”.

Pe de altă parte, specialiștii consultați de Gândul spun că dragarea pe fluvii se face doar pentru îmbunătățirea transportului navigabil, iar o decolmatare nu ar fi ajutat la un flux al apei mai bun, cotele Dunării fiind extrem de scăzute.

Apele Române: România traversează una dintre cele mai dificile perioade hidrologice din ultimele decenii

Potrivit Administrației Naționale Apele Române, Dunărea este la minime istorice fără precedent.

„România traversează una dintre cele mai dificile perioade hidrologice din ultimele decenii. Prognoza de la Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor indică faptul că, în data de 6 august, Dunărea ar putea atinge la intrarea în țară un debit mai mic decât minimul înregistrat în august 2003, când debitul a fost de 1.600 mc/s.”, se arată într-un comunicat transmis de Apele Române.

Potrivit sursei citate, în ianuarie 1985 s-a înregistrat un debit de aproximativ 1.400 mc/s, însă această valoare nu este comparabilă, deoarece a fost determinată de blocarea scurgerii apei ca urmare a formațiunilor de gheață de pe sectorul românesc al Dunării.