Ștefan Popescu: „UCRAINA nu va mai putea ținti obiective energetice rusești”

Într-o ediție transmisă live de Gândul, Ștefan Popescu, analist de politică externă, a prezentat posibilul acord parțial de încetare a focului, axat exclusiv pe infrastructurile energetice. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.

Acordul de încetare a focului: avantaje și dezavantaje

Popescu a evidențiat faptul că Ucraina are deja 70%-80% din infrastructura energetică distrusă, ceea ce înseamnă că o aplicare a acordului „în oglindă” ar limita capacitatea Kievului de a lovi obiective energetice rusești.

„Este clar că Ucraina nu va mai putea ținti rafinării rusești și obiective energetice rusești, care într-adevăr afectează capacitatea de export de hidrocarburi a Federației Ruse”, a explicat analistul.

REACȚIE PSD acuză „coaliția” PNL-USR-AUR că sacrifică 770 de milioane de euro din PNRR pentru salvarea lui Dominic Fritz

22:25

EXCLUSIV Alexandru Rogobete, fost ministru al Sănătății, îl acuză pe Ilie Bolojan că minte: „PSD a propus deblocarea posturilor din sănătate”

22:21

Prin urmare, Popescu consideră că acest acord ar oferi Rusiei un avantaj strategic semnificativ. În timp ce Ucraina nu mai are multe ținte viabile, Rusia și-ar păstra capacitatea de producție și export, consolidându-și astfel economia în detrimentul Kievului.

Retorica europeană și alocarea resurselor pentru apărare

Marius Tucă a criticat, la rândul său, atmosfera politică europeană actuală, pe care a comparat-o cu un „baler dizgrațios”. El a menționat declarațiile agresive ale unor lideri europeni, precum Ursula von der Leyen, și a evidențiat sumele uriașe de bani alocate de Germania pentru întărirea capabilităților de apărare. Totuși, Popescu subliniat că trebuie făcută o distincție clară între comunicarea politică și realitățile economice ale Europei.

„Avem anumite necesități obiective europene, avem anumite probleme de creștere în Europa, de ajustare a Pactului Verde european”, a explicat el.

Potrivit Popescu, creșterea investițiilor în industria de apărare ar putea avea și un rol economic, nu doar militar, deoarece „industriile de apărare pot reprezenta al doilea motor, de fapt, un motor care să preia ștafeta pentru a asigura o creștere mai robustă în Europa.”

Perspective pe termen lung

Popescu a explicat că industriile de apărare pot deveni un motor economic important, asigurând o creștere robustă în Europa. Deși sunt alocate sume mari, cum ar fi cele 800 de miliarde de euro anunțate de Uniunea Europeană, efectele acestora vor fi resimțite pe termen lung, de-a lungul a 5-10 ani. Cu toate acestea, el a exclus ipoteza unei escaladări militare majore, menționând că aceste investiții nu semnalează neapărat un drum ireversibil spre conflict.

„Chiar europenii au spus că efectele se vor vedea în cinci-zece ani, dar asta nu înseamnă că se va ajunge la un război”, a precizat Popescu.