Amenințarea Houthi. Iranul a blocat Strâmtoarea Ormuz, „asul” din „mâneca” Teheranului ar putea bloca Bab el-Mandeb. „Șoc fără precedent pentru comerțul global și piețele energetice”

În data de 1 aprilie 2026, Donald Trump a anunțat că obiectivele strategice ale SUA în războiul cu Iranul sunt „aproape de finalizare”. Liderul de la Casa Albă amenințat că va trimite Iranul „înapoi în epoca de piatră” dacă nu va încheia o înțelegere în termen de trei săptămâni. Trump a continuat: „Noi avem toate cărțile, ei nu au niciuna”.

Totuși – susține Will Todman, cercetător senior la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS), în cadrul Programului pentru Orientul Mijlociu  – Iranul are și alte cărți de jucat.

• Cu câteva zile înainte de discursul președintelui Trump, rebelii Houthi au intrat în conflictul din Orientul Mijlociu.
• După luni de zile în care au semnalat că sunt pregătiți să escaladeze conflictul, au lansat rachete spre Israel.
• Oficialii iranieni avertizaseră că forțele lor proxy yemenite vor fi activate dacă Statele Unite și Israelul ar continua să escaladeze conflictul sau dacă statele arabe din Golf ar intra în război.

„În ciuda acestor amenințări și a disponibilității anterioare a houthiilor de a viza transportul maritim internațional, aceștia nu au atacat traficul maritim prin Bab el-Mandeb până acum”, scrie Will Todman.

Reticența Houthi, constrângere sau calcul?

După închiderea efectivă a Strâmtorii Ormuz de către Iran, Bab el-Mandeb a devenit un punct de blocare maritimă critic din Orientul Mijlociu. „O perturbare coordonată sau secvențială a ambelor strâmtori ar constitui un șoc fără precedent pentru comerțul global și piețele energetice”, avertizează Will Todman.

„Reticența houthilor sugerează fie constrângere, fie calcul.

• Aceștia ar putea fi slăbiți după atacurile susținute ale SUA și Israelului din 2025.
• Ar putea să se abțină din cauza stimulentelor din partea unui actor extern precum Arabia Saudită.
• Ar putea, pur și simplu, să aștepte un moment de influență maximă pe măsură ce conflictul evoluează.

Riscul este ca reținerea de până acum a rebelilor Houthi să se dovedească de scurtă durată.

• Președintele Trump continuă să semnaleze disponibilitatea de a escalada și mai mult atacul împotriva Iranului.

• SUA mii soldați în regiune și amenință cu atacuri asupra infrastructurii energetice critice a Iranului.
• Dacă Houthi atacă Bab el-Mandeb ca răspuns, economiile din întreaga lume vor fi zguduite.

Strâmtoarea Bab el-Mandeb este o arteră vitală. Leagă piețele europene și asiatice, fiind un coridor important pentru exporturile de energie saudite.

În punctul cel mai îngust al său, este un punct de blocare maritimă de 29 km lățime între Yemen și Djibouti. Înainte de 2023, aproximativ 9 milioane de barili de petrol pe zi tranzitau Bab el-Mandeb. Și o parte substanțială a transportului maritim global de containere tranzita strâmtoarea”, explică Will Todman.

„Atacurile asupra navelor din Bab el-Mandeb ar avea consecințe deosebite pentru Arabia Saudită”

Rebelii Houthii – avertizează Will Todman  – au demonstrat atât dorința, cât și capacitatea de a bloca acest punct de blocare și în trecut.

Ca răspuns la invazia Israelului în Gaza, în urma atacurilor din 7 octombrie 2023, atacurile Houthi asupra transportului maritim comercial au dus la scăderea bruscă a traficului prin Bab el-Mandeb.

„Fluxurile de petrol au scăzut cu peste jumătate, la aproximativ 4 milioane de barili pe zi. Companiile de transport maritim au răspuns la instabilitate prin redirecționarea navelor în jurul Capului Bunei Speranțe. Timpii de tranzit s-au prelungit cu săptămâni.

Rezultatul a fost o creștere bruscă a costurilor pentru lanțurile cheie de aprovizionare la nivel mondial.

• Atacurile asupra navelor din Bab el-Mandeb ar avea consecințe deosebite pentru Arabia Saudită.
• Regatul a folosit conducta sa Est-Vest pentru a atenua efectele blocadei impuse de Iran Strâmtorii Ormuz.
• Conducta pompează țiței de pe coasta de est a Arabiei Saudite către portul Yanbu de la Marea Roșie, ocolind Strâmtoarea Ormuz.

Cu toate acestea, această conductă are o capacitate de aproximativ 7 milioane de barili pe zi și funcționează deja aproape de nivelul maxim”, explică Will Todman.

„Prețurile mai mari ale petrolului ar exacerba inflația”

Un atac al houthiilor asupra Bab el-Mandeb ar compromite strategia de atenuare a impactului asupra mediului a Arabiei Saudite.

„Nu exporturile saudite din Marea Roșie s-ar confrunta cu perturbări.

• Însăși conducta est-vest ar putea deveni o țintă pentru atacurile Houthi cu rachete și drone.
• Efectele din aval s-ar resimți cel mai acut în Asia, care este destinația a 75% din exporturile de petrol din Arabia Saudită.

Prețurile mai mari ale petrolului ar exacerba inflația, ar împovăra finanțele publice și ar complica eforturile de redresare economică în economiile asiatice și nu numai”, arată Will Todman.

Închiderea strâmtorii Bab el-Mandeb, implicații profunde

Închiderea strâmtorii Bab el-Mandeb ar avea implicații profunde dincolo de domeniul energetic. Egiptul este un exemplu în acest sens, chiar dacă nu a fost încă implicat direct în conflict.

Canalul Suez este o gură de oxigen esențială pentru economia Egiptului, gestionând de obicei aproximativ 30% din traficul global de containere și generând taxe de tranzit de miliarde de dolari. În 2023, acesta a generat venituri de 9,4 miliarde de dolari.

„Prin urmare, o perturbare susținută a transportului maritim la Marea Roșie ar submina drastic rezervele valutare ale Egiptului. Acest lucru s-ar produce într-un moment deosebit de precar.

• Lira egipteană s-a depreciat semnificativ, inflația rămâne ridicată, iar guvernul se luptă să mențină subvențiile pentru combustibil și bunuri de bază.
• Deficitul de energie a obligat guvernul să implementeze măsuri de raționalizare, inclusiv interzicerea activității întreprinderilor după ora 21:00.
• A fost emis un mandat parțial de muncă la distanță pentru lucrătorii din sectorul public și privat.

Creșterea prețurilor la alimente îi afectează cel mai puternic pe cei mai săraci din Egipt, costul alimentelor de bază, cum ar fi cartofii și roșiile.

Prețurile au crescut cu peste 30% în doar câteva săptămâni de la începutul conflictului”, punctează Will Todman.

„Dacă Iranul ar alege să joace această carte, costurile războiului pentru economia globală vor crește considerabil”

O criză economică agravată în Egipt ar putea avea efecte de propagare importante, mai menționează cercetătorul senior de la CSIS.

„Egiptul are o populație de 117 milioane de locuitori și este adesea descris ca fiind „prea mare pentru a da faliment”.

Cu toate acestea, înrăutățirea condițiilor de viață ar putea alimenta tulburări, amenința stabilitatea regimului și declanșa valuri de migrație externă.

• Egiptul este doar una dintre numeroasele țări din întreaga lume care ar fi aruncate în criză dacă houthii ar încerca să blocheze Bab el-Mandeb.
• Dacă se vor confrunta cu o escaladare și mai gravă din partea Statelor Unite, iranienii ar putea decide că houthii dețin cheia supraviețuirii lor.

Dacă Iranul ar alege să joace această carte, costurile războiului pentru economia globală vor crește considerabil, iar unele guverne vor trebui să recurgă la măsuri și mai drastice pentru a trece peste furtună”, încheie Will Todman.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Scandal în Sudul Global. Putin, iritat de războiul dintre Afganistan și Pakistan. „Aliați ideologici ai Moscovei în efortul de a construi o lume nouă, multipolară”
• Putin lovește fără milă Ucraina, dar trage cu ochiul către Moldova. „Războiul Kremlinului împotriva Europei a deschis un nou front” 
• Putin nu vrea doar petrodolari, conflictul din Iran oferă încă o oportunitate nesperată. „Kremlinul nu a semănat această recoltă, dar cel mai probabil o va culege”
• Capturarea insulei Kharg, dilemă strategică pentru Trump. „Indispensabilă și vulnerabilă, o variabilă decisivă în conflictul din Iran”
• Cum a încercat Putin să joace rol de „polițist bun”. Oligarhii Rusiei, chemați „la datorie” în războiul din Ucraina