Apa de ploaie scursă în canalizare ajunge să-i coste pe români mai mult decât apa de uz casnic, la un consum mic

Apa de ploaie evacuată prin rețeaua publică de canalizare costă mai mult decât apa de uz casnic, în cazul unei familii cu un consum redus, anomalie rezultată dintr-o formulă de calcul care nu a putut fi perfectată timp de zeci de ani în pofida hotărârilor adoptate, relevă un document guvernamental.

Actualul sistem de calcul al costurilor de evacuare a apei de ploaie se bazează pe cantitatea de apă comunicată de către Autoritatea Națională de Meteorologie (ANM) și coeficienți de scurgere prestabiliți, ceea ce conduce la situații în care, într-o lună cu precipitații, familii cu un consum mic de apă plătesc mai mult pentru evacuarea apei de ploaie.

Tariful apei de ploaie este inclus în factura de întreținere a locuinței, fără să fie evidențiat distinct, și justificat pe considerentul că apa de ploaie este preluată în sistemul de canalizare, transport și epurare a apelor uzate, iar acest parcurs tehnic presupune anumite cheltuieli, motiv pentru care există un tarif perceput populației și persoanelor juridice.

RĂZBOI Americanii au atacat 35 de obiective în Siria. Care au fost țintele

23:34

SOCIAL Ce este metoda „Curierul” și cum poți rămâne fără contul de WhatsApp

22:39

Denumită pretențios drept „apă meteorică” în acte oficiale, apa de ploaie a fost calculată mult timp, din punct de vedere al costului preluării de rețeaua publică de canalizare, prin norme emise încă din 1981, în perioada regimului Ceaușescu, de Biroul Executiv al Comitetului pentru Problemele Consiliilor Populare, în care cheltuielile erau stabilite unitar la nivel național, în funcție de suprafața totală a spațiilor beneficiarului.

Defalcate pentru „unități socialiste”, domeniul public și locuințe, coeficienții de calcul, în care cantitatea de apă căzută era stabilită unitar la nivel național, indiferent de zonă, au fost păstrați conștiincios de către autorități pentru întreprinderi, instituții de stat și locuințe, deși chiar acestea au admis că normele sunt deficitare.

„Cu toate că, statistic, se confirmă faptul că nivelul pluviometric este diferit de la o zonă la alta a țării, după anul 1990, în lipsa altor reglementări la nivel național, s-a continuat aplicarea acelorași coeficienți, în baza unor decizii ale consiliilor locale sau ale prefecturilor”, se arată în documentul citat.

Pe acest fond, în care cheltuielile erau calculate unitar la nivel național, a fost adoptată în 2002 o hotărâre de guvern prin care a fost stabilit că apa meteorică preluată de canalizare este determinată prin înmulțirea cantității multianuale de apă cu suprafețele totale ale incintelor, construite sau neconstruite, declarate de fiecare utilizator. Sistemul de calcul pe baza unei medii multianuale, cu facturi lunare similare, a generat reclamații trimise la adresa operatorului din partea utilizatorilor care „nu au înțeles” că trebuie să plătească apă de ploaie și în lunile cu secetă, se arată în document.

Practic, prin acest sistem, nu era luată în calcul cantitatea reală de apă căzută și preluată de canalizare, iar facturile erau emise chiar și în perioadele cu precipitații reduse sau în absența acestora.

Ulterior, în 2007, autoritatea de reglementare în domeniu a stabilit printr-un ordin că apa meteorică preluată de canalizare se determină prin înmulțirea cantității comunicate de ANM pentru luna anterioară emiterii facturii cu suprafețele totale ale incintelor declarate de utilizatori și coeficienți de scurgere prestabiliți.

Sistemul conduce însă la situații în care, într-o lună cu precipitații, familii cu un consum mic de apă plătesc mai mult pentru evacuarea apei de ploaie.

„Variantele de calcul prin care cantitățile de apă meteorică facturate sunt constante în fiecare lună au condus la o aplatizare a contravalorii facturilor la nivelul unui an, precum și la nemulțumirea multor utilizatori care «nu au înțeles» că prin această modalitate de facturare trebuie să plătească apă de ploaie și în lunile cu secetă. Varianta practicată în prezent, cu toate că reflectă mai exact cantitățile de apă meteorice efectiv evacuate în rețeaua de canalizare, poate conduce la unii utilizatori cu un consum mic de apă și în caz de precipitații abundente, la plăți mai mari pentru evacuarea apelor meteorice decât pentru consumul de apă”, este anomalia indicată în document.

Conform sursei citate, autoritatea de reglementare își arată „întreaga disponibilitate” de a modifica modul de calcul al apei de ploaie preluate în canalizare, dacă va exista o inițiativă parlamentară cu larg consens pentru modificarea Legii serviciului de alimentare cu apă și de canalizare.

În România, pe parcursul unui an, numărul mediu al zilelor cu precipitațșii ajunge până la 200 zile.

Directorul Administrației Naționale de Meteorologie, Ion Sandu, a declarat de mai multe ori că în România vor fi înregistrate în următorii ani fenomene meteorologice tot mai frecvente și mai violente, dar și „precipitații de proporții”, de vină fiind efectul de seră suprapus peste cauzele naturale ale încălzirii.

Date transmise recent de Institutul Național de Statistică la solicitarea MEDIAFAX relevă că prețurile reglementate de stat au crescut față de 1990 chiar și de 37.000 ori, de două până la zece ori peste rata inflației din ultimii 21 de ani, topul fiind condus de apă și salubritate, gaze, căldură și electicitate, deși liberalizarea unora nu s-a încheiat.

Cifrele reflectă situația din 2011 comparativ cu octombrie 1990, de când există date comparbile pe indicele prețurilor de consum.

Dacă rata inflației a fost de 375.288,6%, tarifele la apă, canalizare și salubritate au crescut în această perioadă cu 3.713.336%, adică de peste 37.000 de ori față de prețurile din 1990, și indică cea mai mare scumpire din ultimii 20 de ani.

În perioada 2001-2011, cheltuielile cu apă, canal și salubritate au urcat de 6,7 ori (de aproape 3 ori mai repede decât restul prețurilor) și rămân pe prima poziție.

Thomas Dinca, [email protected]