Boala care ucide anual mai mulți oameni decât toate epidemiile la un loc. „Este o catastrofă care se desfășoară cu încetinitorul”

Redactor:
Maria Bîrnaure
Boala care ucide anual mai mulți oameni decât toate epidemiile la un loc. „Este o catastrofă care se desfășoară cu încetinitorul”
De cele mai multe ori, celor responsabili le este greu să observe lucrurile care evoluează cu încetinitorul. Poate că dacă epidemia de obezitate ar evolua mai rapid, ar primi și ea un răspuns de urgență precum Ebola, virusul Zika sau alte epidemii care au lovit lumea în ultimii ani. Două studii recente ale Asociației pentru Boli Neinfecțioase, publicate în The Lancet, reamintesc faptul că impactul pe care obezitatea îl are la nivel global face ca toate celealte epidemii să pară nesemnificative. Impactul poate crește, având în vedere că se înregistrează din ce în ce mai multe decese cauzate de obezitate - peste 3,4 milioane pe an. Obezitatea este descrisă de specialiști ca fiind „o catastrofă care se desfășoară cu încetinitorul". Problema cea mare se leagă de faptul că autoritățile responsabile din întreaga lume nu răspund acestei afecțiuni așa cum ar trebui.

Unul dintre cele două studii confirmă faptul că obezitatea și supraponderabilitatea sunt două probleme globale, în plină expansiune, chiar și în cazul unor țări care aveau în trecut un deficit de hrană. În cadrul studiului au fost analizate schimbările indicelui de masă corporală din 1.698 de cercetări asupra a 19,2 milioane de adulți din 200 de țări. Datele au fost colectate în perioada 1975 – 2014. Cercetătorii au arătat că indicele de masă corporală s-a modificat în această perioadă de timp atât în cazul femeilor, cât și în cazul bărbaților. Pentru prima categorie, indicele a crescut de la 22,1 la 24,4 kg/m2, în timp ce pentru a doua categorie creșterea a fost de la 21,7 la 24,2 kg/m2.

Indicele de masă corporală mediu la bărbați a înregistrat cel mai scăzut nivel în Africa centrală și în Asia (21,4 kg/m2), cel mai ridicat nivel înregistrându-se în Polinezia și Micronezia (29,2 kg/m2). În cazul femeilor, cifrele minime au fost semnalate în Asia de sud (21,8 kg/m2), în timp ce cele maxime s-au regăsit în aceeași zonă ca în cazul bărbaților. 

În perioada analizată, prevalența obezității s-a triplat, de la 3,2% la 10,8% în rândul bărbaților și s-a dublat în cazul femeilor, ajungând de la 6,4% la 14,9%. În ceea ce privește prevalența subponderabilității, aceasta a scăzut de la 13,8% la 8,8% în cazul bărbaților și de la 14,6% la 9,7% în cazul femeilor. 

422 milioane de oameni suferă de diabet în întreaga lume

Celălalt studiu a arătat creșterile substanțiale în ceea ce privește numărul bolnavilor de diabet la nivel mondial din 1980 până în 2014. În cadrul acestei cercetări au fost incluși 4,4 milioane de oameni. Principalul factor care conduce la instalarea diabetului de tip 2 este obezitatea. Studiul arată că între 1980 și 2014 prevalența diabetului s-a dublat de la 4,3% la 9% în cazul bărbaților, același lucru fiind valabil și în cazul femeilor, cu o creștere de la 5% la 7,9%. Per total, numărul adulților care suferă de diabet la nivel global a crescut de patru ori, ajungând de la 108 milioane la 422 milioane de bolnavi. În 2014, cea mai scăzută rată a bolnavilor de diabet se înregistra în nord-vestul Europei. Cele mai multe cazuri se înregistrează în Micronezia și Polinezia, urmate de Malaezia și Africa de nord și central-estică. 

Chiar dacă nu toate cazurile de diabet sunt provocate de obezitate, acesta este factorul major în cazul celor mai comune tipuri de diabet. De asemenea, efectele secundare ale acestei afecțiuni sunt probleme cardiace, accidente vascular-cerebrale sau boli ale rinichilor. 

Margaret Chan, directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății a afirmat că greutatea excesivă, îmbătrânirea și creșterea populației au provocat în ultimii ani o creștere a numărului de cazuri de diabet în întreaga lume și a avertizat că trebuie luate măsuri drastice pentru reducerea factorilor de risc, dar și pentru îmbunătățirea tratamentului și metodelor de îngrijire. 

În ultimii ani, atenția asupra problemei obezității s-a concretizat doar sub forma unor diete personalizate, individuale și nu au fost luate măsuri la nivel global. 

52.868 de români obezi în 2014

Obezitatea este din ce în ce mai frecventă și în România. 52.868 de cazuri noi de obezitate au fost înregistrate în anul 2014 la medicii de familie din țara noastră, conform datelor furnizate de Ministerul Sănătății. Studiul „Obezitatea în România” – ORO, din vara anului 2014, arată că 21,3% dintre românii de peste 18 ani suferă de obezitate. Potrivit acestui studiu, rata obezității crește o dată cu vârsta, astfel că în timp ce la adulții de până în 39 de ani obezitatea este prezentă la 9,9% dintre aceștia, procentul crește la 30,1% la grupa de vârstă 40-59 ani și ajunge la 41,6% la persoanele peste 60 ani. Potrivit aceluiași studiu, obezitatea afectează 23% dintre bărbați, față de 20.3% dintre femei.

Cum ne putem feri de obezitate și de complicațiile pe care le generează ea? Medicii recomandă, în primul rând, abordarea unui stil de viață sănătos în care să știm să ne raportăm la mâncare, nu neapărat prin prisma originii ei, ci prin cantitatea pe care o consumăm. De asemenea, este important să ne mișcăm cât mai mult, mai ales în timpul liber când avem tendința să fim extrem de sedentari.

„Menținerea unui stil de viață sănătos poate preveni apariția excesului ponderal și a obezității. Astfel, este indicată o dietă echilibrată, cu un aport adecvat de calorii pentru vârstă și sex. Se preferă fructele, legumele proaspete, cerealele integrale, carnea slabă, laptele și produsele lactate degresate. Se limitează consumul de grăsimi de origine animală, consumul de carne roșie și a dulciurilor concentrate. Se indică activitate fizică cu evitarea sedentarismului în timpul liber”, explică medicul Nicoleta Dumitru de la Institutul Parhon.

Atunci când în cazul unei persoane obezitatea atinge cote care nu mai pot fi controlate prin reducerea cantității de mâncare și prin practicarea sportului, pacienții sunt obligați să apeleze la chirurgia bariatrică. Aceasta presupune micșorarea stomacului și modificarea modului de funcționare a intestinelor, astfel încât corpul să nu mai fie capabil să absoarbă atât de mulți nutrienți. „Este o metodă dramatică, dar ca orice problemă pe viață și pe moarte, decât să mori, mai bine să ți se neutralizeze tubul digestiv ca să nu mai poți să te îngrași”, este părerea Mihaelei Bilic despre această operație.

Medicul susține că această situație poate fi evitată dacă fiecare dintre noi învață să mănânce doar atunci când organismul o cere. Este important să evităm să mâncăm pe fond de stres și, de asemenea, este o greșeală să eliminăm din dieta noastră anumite alimente. „Nimic din ce mâncăm nu este nesănătos dacă mâncăm cu moderație. Deci, nu alimentele ne fac să ne îngrășăm, ci cantitatea în care le consumăm. Și, în momentul în care mâncăm, dacă noi nu mâncăm de foame, ci mâncăm emoțional, mâncatul emoțional nu are limite”, explică Mihaela Bilic.

Inchide