CE a prins Guvernul că vrea să schimbe organizarea CNSC și atenționează să nu îi reducă independența

Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) este instituția care poate influența orice licitație publică reclamată, prin acceptarea sau respingerea unei contestații depuse de către o firmă, pe o piață a achizițiilor publice care reprezintă în jur de 15% din PIB-ul României.

Avertismentul, inclus într-un document confidențial obținut de MEDIAFAX, a fost transmis direct de către Klaus Wiedner, Șeful Unității de Legislație privind achizițiile publice din cadrul Direcției Generale Piața Internă și Servicii (DG Markt), printr-un e-mail transmis la 4 octombrie.

Atenționarea face referire la un proiect de ordonanță de urgență pentru modificarea legislației achizițiilor publice, prezentat la finele lunii septembrie de MEDIAFAX, care stabilea că șeful Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor ar urma să nu mai fie ales prin vot secret de membrii Consiliului, ci numit direct de Parlament, cu drept de a interveni în componența completelor de analiză a dosarelor. Consiliul ar urma să fie condus de un președinte numit dintre membrii săi de către Camera Deputaților și Senat întrunite în ședință comună, la propunerea comisiilor parlamentare de specialitate ale celor două Camere, cu votul majorității deputaților și senatorilor prezenți.

FLASH NEWS „Europa este un gigant adormit”. Keir Starmer îndeamnă la Conferința de Securitate de la München la trezire militară și la un NATO mai european

14:01

Greșeala pe care să o eviți când pregătești paste cu sos

14:00

Comparativ, legislația actuală stabilește că președintele CNSC este ales dintre și de către membrii Consiliului prin vot secret, cu majoritate absolută.

Conform proiectului, contestațiile depuse la licitații ar urma să fie soluționate prin complete a căror specializare „să fie determinată de sediul autorității contractante, obiectul achiziției publice sau valoarea estimată a acesteia”, iar componența completelor va putea fi stabilită și modificată de către președintele Consiliului. O astfel de prevedere, dacă va fi aprobată, ar urma să excludă principiul repartizării aleatorii a dosarelor de achiziție publică spre completele de soluționare a contestațiilor, iar președintele CNSC numit de Parlament ar avea drept de decizie în acest caz.

Proiectul a fost redactat în contextul în care premierul Victor Ponta a declarat la acea dată că „birocrația politică” și CNSC, „numit de fostul Guvern ca să nu ne lase pe noi”, a blocat licitația Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale pentru consultanță la reactualizarea studiului de fezabilitate aferent contractului de concesiune a autostrăzii Comarnic-Brașov.

În documentul obținut de MEDIAFAX, oficialul Comisiei Europene anunță că deține informații despre un proiect de modificare a organizării CNSC, care nu a fost comunicat la Bruxelles, și solicită autorităților române să evite orice modificări ale prevederilor legale în vigoare care ar afecta independența acestei instituții.

Avertismentul este transmis în același document în care sunt prezentate o serie de recomandări ale CE privind viitoarea modificare a legii achizițiilor publice.

„Aș vrea să atrag atenția că aceste recomandări se referă doar la proiectul pe care Autoritatea Națională de Reglementare și Monitorizare a Achizițiilor Publice ni l-a transmis spre consultare. Avem cunoștință despre pregătirea în paralel a unui al doilea proiect, pentru modificarea organizării CNSC, care nu a fost comunicat serviciilor Comisiei. Aș vrea să folosesc această oportunitate pentru a informa autoritățile române despre necesitatea de a evita orice modificări care ar afecta independența CNSC”, spune oficialul european.

Conducerea Reprezentanței Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană a reacționat la acest avertisment și a recomandat Guvernului, în același document, să dispună transmiterea către Comisie a proiectului respectiv și să inițieze dialogul pe această temă cu reprezentanții DG Markt.

În 2010 și 2011, Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor a anulat licitații publice cu o valoare estimată de 2,7 miliarde euro, respectiv 1,3 miliarde de euro.

Analiștii consultați în trecut de Ziarul Financiar apreciau că între 20 și 40% dintre contractele încheiate cu statul sunt „cu dedicație”.