Centrul de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile: Condițiile meteo, un factor important ce a dus la producerea accidentului din Apuseni

Pe de altă parte, urmare a accidentului din Apuseni, comisia de investigație a CIAS nu a identificat, în prezent, necesitatea niciunei recomandări imediate privind siguranța aviației civile, urmând ca, în momentul emiterii raportului final, în funcție de concluziile la care va ajunge comisia de investigație, să se emită și recomandări, „cu scopul evitării, pe cât posibil, a producerii unor evenimente similare”, se mai arată într-un comunicat de vineri.

Potrivit sursei citate, în cele 30 de zile care s-au scurs de la data producerii acestui accident aviatic, s-au cules date și informații, s-au efectuat teste și discuții cu martorii.

„În momentul de față, etapa de discuții cu martorii nu este finalizată. De asemenea, unele teste și analize sunt în curs de desfășurare, cu scopul determinării evoluției aeronavei implicate în accident, precum și a modului de funcționare a aeronavei pe timpul zborului”, mai arată CIAS, în comunicat.

Conform sursei citate, din analiza primară a datelor a reieșit că aeronava deținea certificatul de navigabilitate în termen de valabilitate și că sistemul ELT, tip ARTEX C406-2, a fost montat pe aeronava YR-BNP în aprilie 2007.

În ceea ce privește sistemul ELT al aeronavei, menționează reprezentanții CIAS, s-a constatat că antena fir responsabilă cu emiterea semnalului de 406,025 MHz era ruptă de la baza acesteia, iar firul rupt al antenei nu a fost găsit la locul accidentului. De asemenea, comisia a constatat că LED-ul transmițătorului se aprindea intermitent, semn că acesta era activat.

„Pentru determinarea stării de funcționare a transmițătorului ELT, comisia de investigație CIAS a desfășurat un test. (…) Una dintre concluziile testului a fost că transmițătorul emite semnale pe cele trei frecvențe. (…) Concluziile privind funcționarea echipamentului ELT, precum și cele privind lipsa antenei vor fi prezentate în raportul final al investigației”, potrivit sursei menționate.

CIAS mai precizează că a fost notificat telefonic cu privire la producerea accidentului din Apuseni în 20 ianuarie, la ora 15:57.

„Chiar dacă la momentul în care CIAS a numit comisia de investigație privind siguranța aviației civile, nu se cunoștea cu exactitate locul în care s-a produs accidentul și unde se găsea epava aeronavei, echipa operativă din cadrul CIAS s-a deplasat spre zona producerii accidentului. Ulterior, aeronava a fost localizată în vecinătatea comunei Horea, sat Petreasa, județul Alba”, mai spun reprezentanții instituției.

CIAS mai arată în comunicat că a notificat despre producerea accidentului ICAO, EASA, statul de fabricație al aeronavei (Marea Britanie) și statul de fabricație al motoarelor aeronavei (Statele Unite ale Americii).

Parchetul ICCJ a dispus, miercuri, în cazul accidentului aviatic din Apuseni, începerea urmăririi penale pentru infracțiunile de ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă și neglijență în serviciu, neluare și nerespectare a măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă, precum și pentru încălcarea de către personalul aeronautic civil a îndatoririlor de serviciu.

Cercetările în dosarul accidentului din Apuseni sunt continuate de procurorii militari din Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție (PICCJ), după ce Parchetul Curții de Apel Alba Iulia și-a declinat competența, în 4 februarie, din cauză că trebuie audiate persoane din instituții centrale ale statului cu atribuții în gestionarea situațiilor de urgență.

Procurorul general al Parchetului Curții de Apel Alba Iulia, Augustin Lazăr, declara atunci că în cazul accidentului aviatic din Apuseni există „suspiciunea unei conduite culpabile din partea unor persoane care au făcut parte din celulele de criză, persoane care au calitatea de ministru”.

Augustin Lazăr mai spunea că în anchetă „există suspiciunea unei conduite culpabile din partea unor persoane care au calitatea de militari”, fapt care ar atrage competența procurorului militar.

Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia au făcut cercetarea locului producerii accidentului și au ridicat mijloace materiale de probă. De asemenea, au fost audiate persoanele rănite în accident, medici de urgență, personalul ISU, al Jandarmeriei, personalul silvic, localnicii, pădurarii care au participat la căutări.

Procurorii au dispus și efectuarea unor rapoarte medico-legale, fiind solicitate și depuse documentele relevante de la instituțiile în cauză.

„Mijloacele materiale de probă ridicate de la locul producerii accidentului (aparatul GPS și stația ELT) au fost predate investigatorilor CIAS, urmând a fi trimise spre examinare la un laborator de specialitate”, potrivit PICCJ.

Pilotul Adrian Iovan și studenta Aurelia Ion și-au pierdut viața în accidentul aviatic produs în 20 ianuarie, în Munții Apuseni, într-o zonă accidentată, la peste 1.400 de metri altitudine, la granița dintre județele Cluj și Alba. În accident au fost răniți copilotul Răzvan Petrescu și medicii Radu Zamfir de la Spitalul Fundeni, Valentin Calu de la Spitalul Elias, Cătălin Pivniceru de la Spitalul „Sfânta Maria” și Sorin Ianceu de la Spitalul Municipal din Beiuș, județul Bihor.

Echipa medicală din avion mergea de la București la Oradea, unde urma să preleveze ficatul de la un donator de peste 60 de ani care suferise un accident vascular cerebral.

Epava avionului și victimele au fost găsite de trei localnici, după căutări care au durat aproximativ cinci ore și la care au participat pompieri salvatori, jandarmi montani, polițiști, salvamontiști, angajați ai Parcului Național Munții Apuseni și localnici.

În urma accidentului aviatic, secretarul de stat din Ministerul de Interne Constantin Chiper a fost demis, în timp ce directorul general și directorul de operațiuni ai ROMATSA au demisionat. De asemenea, Ion Burlui a demisionat de la conducerea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență.

Tot în urma accidentului aviatic a demisionat din funcție și fostul ministru liberal de Interne Radu Stroe, care declara că la MAI nu s-a organizat celulă de criză și că regretă că tragedia a avut loc în mandatul său.