Criza politică și scenariul alegerilor anticipate. Ce prevede Constituția României. Când și cum se pot declanșa

Criza politică din România se adâncește. Au trecut nu mai puțin de 53 de zile de când Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR. Din data de 5 mai 2026, România este condusă de un guvern intermar care nu are puteri depline. Nu poate iniția proiecte de lege, nu poate emite ordonanțe de urgență. Situația este îngrijorătoare, iar spectrul alegerilor anticipate planează deasupra scenei politice ca o sabie a lui Damocles. Trebuie menționat, însă, că în România post-1989 nu s-a ajuns niciodată la dizolvarea Parlamentului României, pasul esențial care duce la alegeri anticipate.

Președintele Nicușor Dan a mutat controversat după căderea guvernului condus de Ilie Bolojan.

• L-a desemnat premier, inițial, pe Eugen Tomac. Era 4 iunie 2026.
• Eugen Tomac – consilier prezidențial – a demisionat de la conducerea PMP și a încercat să alcătuiască guvernul. A eșuat.

TENSIUNI Zaharova amenință România cu „consecințe” după ce Emil Boc a interzis simbolurile Rusiei la Cupa Mondială de Gimnastică Ritmică de la Cluj-Napoca

21:38

CONTROVERSĂ Compania Apple recurge la o strategie pentru care a mai fost criticată: să cumpere cipuri de memorie de la companii chineze de pe lista neagră a SUA

21:14

După 1o zile de negocieri, Tomac și-a depus mandatul. Criza politică a continuat.

Nicușor Dan și Eugen Tomac / Foto – Mediafax

Desemnarea lui Veștea a provocat un scandal imens

Președintele României a încercat o nouă„soluție”. L-a desemnat pe liberalul Adrian Veștea să formeze un nou guvern.

Președintele nu s-a consultat, însă, cu PNL. Desemnarea lui Adrian Veștea – prim-vicepreședinte PNL la momentul respectiv – a provocat tulburări în rândurile liberalilor.

• Pentru a obține o majoritate, Adrian Veștea a mers chiar și la sediul AUR, dar discuțiile cu liderul George Simion nu au avut, în cele din urmă, rezultatul dorit.
• Luni, 22 iunie 2026, Adrian Veștea a mers în Parlamentul României cu lista miniștrilor și programul de guvernare. A obținut doar 189 de voturi „pentru”. Îi erau necesare minim 233.

Adrian Veștea, încă o mutare ratată de Nicușor Dan

România nu a reușit să iasă din criza politică, iar Nicușor Dan a avut, din nou, discuții cu liderii partidelor parlamentare, la Palatul Cotroceni.

Apare un alt nume la orizont, Siegfried Mureșan

Liderul PSD, Sorin Grindeanu a anunțat vineri seara – după consultările lui Nicușor Dan cu partidele la Cotroceni – că „PSD  nu va participa la o spirală nesfârșită a condițiilor” pentru desemnarea premierului.

Grindeanu a cerut „celorlalte partide așa-zis pro-occidentale” să spună dacă vor cu adevărat să formeze o majoritate sau să prelungească criza politică.

• Nicușor Dan a transmis că, de data aceasta, nu mai nominalizează un premier, astfel că această „sarcină” cade în responsabilitatea partidelor.
• Președintele României le-a cerut partidelor să revină la dialog şi să negocieze între ele o majoritate pentru orice formulă de guvern pe care o consideră potrivită.

Nicușor Dan, președintele României / Foto – Mediafax

Pe de altă parte, PNL, UDMR și USR au venit cu o propunere supriză – Siegfried Mureșan.

• Siegfried Mureșan a fost membru PDL și ulterior, PMP. Pe listele PMP a fost ales europarlamentar.
• În anul 2018, a plecat din PMP și s-a înscris în PNL.
• A lucrat în campania electorală a Elenei Băsescu.
• A susținut candidatura la prezidențiale a Elenei Udrea.

Siegfried Mureșan / Foto – Mediafax

Dizolvarea Parlamentului, primul pas către alegerile anticipate

Agitația de pe scena politică a României consumă timp și energie. Consumă și nervi, repartizați proporțional în fiecare partid parlamentar, cu precădere în PSD, AUR, PNL, USR și UDMR. Acestea sunt formațiunile care dețin cele mai multe mandate în Parlamentul României.

• După eșecurile „Tomac” și „Veștea”, a treia variantă de premier desemnat – Siegfried Mureșan -, dacă se concretizează, nu reprezintă, din start, o victorie.
• Se joacă la limită. Potrivit Constituției, dacă doi premieri desemnați nu reușesc să obțină, pe rând, votul de încredere al parlamentarilor, atunci președintele României poate dizolva Parlamentul și se ajunge la alegeri anticipate.

Singurul partid care a transmis că dorește alegeri anticipat este AUR. Celelalte partide parlamentate cochetează cu ideea. Dar voturile românilor nu pot fi contabilizate doar pe hârtie. Există riscul unor mari surprize în cabinele de vot, motiv pentru care ideea de alegeri anticipate nu este agreată la unison.

Deocamdată, cel de-al treilea premier desemnat rămâne învăluit în mister. Siegfired Mureșan este doar o ipoteză de lucru, iar surprizele ar putea apărea în orice moment.

• Eugen Tomac, primul premier desemnat, și-a depus mandatul și nu a mai ajuns în Parlamentul României, pentru a obține votul de încredere. Cele 10 zile în care a fost premier desemnat nu intră în calculele referitoare la declanșarea alegerilor anticipat.
• Adrian Veștea, însă, este primul premier desemnat, în această perioadă, al cărui guvern nu a reușit să obțină votul de încredere al parlamentarilor.

Al treilea premier desemnat, dans politic pe muchie de cuțit

Cel de-al treilea premier desemnat, oricare ar fi el, are o sarcină nu numai dificilă, ci și una care poat avea repercusiuni majore în ceea ce privește scena politică.

Dacă și acesta nu reușește să obțină votul Parlamentului României, atunci alegerile anticipate bat la ușă. Iată ce prevede Constituția României într-un astfel de caz.

Articolul 89 – Dizolvarea Parlamentului

(1) După consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, Președintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de investitură.

(2) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.

(3) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Președintelui României și nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență.

Acum ne aflăm în situația descrisă la alineatul 1 din articolul 89 al Constituției României. În data de 22 iunie, Adrian Veștea nu a reușit să obțină votul de încredere al Parlamentului.

Potrivit Constituției, aceasta a fost „prima solicitare”. În termen de 60 de zile, cel de-al doilea premier desemnat, trebuie să prezinte în Parlamentul României lista miniștrilor guvernului său și să obțină votul de încredere al parlamentarilor, minim 233 de voturi „pentru”.

Înainte de dizolvarea Parlamentului, președintele trebuie să consulte președinții celor două Camere și liderii grupurilor parlamentare

Dacă și cel de-al doilea premier desemnat „ratează” și nu obține votul de încredere al Parlamentului României, apare în scenariu „dizolvarea Parlamentului”.

Aceasta este o procedură constituțională excepțională, dar nu este o obligație pentru președintele României. Conform Constituției, „Președintele României POATE să dizolve Parlamentul”.  Nu se precizează „Președintele României DIZOLVĂ Parlamentul”. 

• Înainte de toate, președintele se va consulta cu președinții celor două camere ale Parlamentului României și cu liderii grupurilor parlamentare.
• Șeful statului are dreptul să evalueze oportunitatea politică și nu este obligat să declanșeze alegeri anticipate.

Președintele României nu este obligat să declanșeze alegeri anticipate / Foto – Mediafax

Pe de altă parte, în jocul politic intervine și votul dat de parlamentari. Dacă al doilea premier desemnat nu obține votul de încredere, înseamnă că parlamentarii au votat, practic, și împotriva lor. Mandatele pe care le-au obținut în urma alegerilor parlamentare se vor încheie înainte de termen.

Dacă Parlamentul României este dizolvat de președinte, când se organizează alegeri anticipate?

În cazul în care – în urma discuțiilor cu președinții celor două Camere și cu liderii grupurilor parlamentare – președintele decide să dizolve Parlamentul, trebuie să fie organizate alegeri anticipat.

Potrivit Constituției, alegerile anticipate trebuie organizate în cel mult 3 luni de la dizolvarea Parlamentului.

Articolul 63 din Constituția României

(1) Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora.
(2) Alegerile pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului.

Acum, după ce Adrian Veștea și guvernul său nu au obținut votul de încredere în Parlament, termenul-limită, potrivit Constituției, este 20 august 2026.

Dacă până atunci pică încă un guvern – alcătuit de al doilea premier desemnat -, România se îndreaptă cu pași mari către alegeri anticipate.