Directorul agenției Roscosmos: „Venus este o planetă rusească”

Venus este o „planetă rusească”, a declarat marți șeful agenției spațiale de stat din Rusia, în urma unor noi cercetări care sugerează că planeta ar putea găzdui viață în forme primare, relatează Moscow Times.

Declarația vine în urma unor descoperiri recente

Cercetarea, publicată luni în revista Nature Astronomy, detaliază descoperirea oamenilor de știință britanici și americani a gazului fosfin în norii lui Venus și prezintă posibile teorii pentru originea sa, inclusiv cea a vieții extraterestre.

Vorbind la expoziția HeliRussia din 2020, șeful Roscosmos, Dmitry Rogozin, a declarat că cercetările anterioare ale oamenilor de știință ruși au indicat că planeta este inospitalieră pentru viață.

„Decalajul enorm între Uniunea Sovietică și competitorii acesteia în investigarea planetei Venus au contribuit la faptul că Statele Unite au denumit Venus o planetă sovietică”, potrivit Roscosmos.

CONTROVERSĂ Mocnește o nouă criză în Orientul Mijlociu. Unde se află „punctul zero” și ce ar însemna o „escaladare în cascadă”

15:33

EXTERNE Ucraina a atacat infrastructura energetică a Rusiei. Rafinăria Novoșahtinsk și cel mai mare combinat de gaze din lume au fost afectate

15:27

Roscosmos a anunțat, de asemenea, planuri marți de a lansa o expediție rusă independentă pe Venus „fără a implica o cooperare internațională largă”.

Cercetătorii au descoperit posibile semne de viață extraterestră în atmosfera planetei Venus

Potrivit cercetătorilor, în norii acizi ai planetei Venus a fost detectat un gaz numit fosfină, acesta sporind probabilitatea ca microbii să trăiască în vecinătatea inospitalieră a Pământului. O echipă de oameni de știință care a avut-o în frunte pe Jane Greaves, profesor la Universitatea Cardiff, a detectat prezența gazului și a lansat ipoteza că organismele vii plutesc în norii planetei Venus, informează BBC.

Fosfina este o moleculă formată dintr-un atom de fosfor și trei atomi de hidrogen.

Pe Pământ, această moleculă este asociată cu viața, cu microbii care trăiesc în intestinele animalelor, cum ar fi pinguinii, sau în medii sărace în oxigen, cum ar fi mlaștinile. Este un gaz inflamabil, murdar, toxic, produs de bacterii care nu necesită oxigen.

Mirosul său a fost asemănat cu peștele sau usturoiul în descompunere. Poate apărea și atunci când materia organică se descompune.