Dosarul Zambaccian. Traseul șpăgii de 500.000 euro pe care Adrian Năstase a primit-o de la Irina Jianu

Curtea Supremă a publicat vineri, 4 iulie, motivarea sentinței completului de cinci judecători conduși de Ionuț Matei în dosarul Zambaccian, în care Adrian Năstase a fost condamnat la 4 ani de închisoare. Judecătorii au notat că Năstase a vrut să obstrucționeze aflarea adevărului și că a acționat „în cel mai pur stil mafiot”. Judecătorii mai spun și că Năstase a încercat să se victimizeze și să acrediteze ideea falsă că a fost condamnat în urma unui proces politic. De asemenea, completul Curții Supreme notează că fostul premier a fost condamnat pentru luare de mită și șantaj, dovedite dincolo de orice dubiu.

Pe 6 ianuarie Adrian Năstase a fost condamnat la 4 ani de închisoare în dosarul Zambaccian. Fostul premier a fost condamnat pentru infracțiunile de șantaj și luare de mită.

Completul de judecătă a fost condus de judecătorul Ionuț Matei, vicepreședintele al Curții Supreme. Din complet au făcut parte judecătoarele: Ioana Bogdan, Angela Dragne, Luminița Livia Zglimbea și Cristina Rotaru.

Dosarul a fost anchetat la DNA de procurorii Moraru – Iorga Mihaela și Vartic Marius Cătălin, anchetele fiind coordonate de către Mariana Aleandru iar rechizitoriul – avizat de procurorul Doru Țuluș.

Dosarul Zambaccian, pe scurt

Procurorii DNA susțin că, în perioada 2002 – 2004, în calitate de premier – cu atribuții de coordonare a activității membrilor Guvernului, de numire a conducătorilor organelor de specialitate din subordinea Guvernului și a altor persoane ce îndeplinesc funcții publice, cu atribuții de control în ce privește activitatea miniștrilor și atribuții de control asupra autorităților și instituțiilor publice centrale și locale prin Aparatul de lucru al primului ministru -, Adrian Năstase ar fi primit, în mod direct și prin intermediul Danielei Năstase, foloase necuvenite în valoare de aproximativ 630.000 de euro la cursul de schimb 2002/2004.

Aceste foloase constau în contravaloarea unor bunuri importate din China și cheltuielile aferente acestor importuri, precum și contravalorea unor lucrări efectuate la imobilele lui Năstase din localitatea Cornu și din București.

Cum a luat mită Adrian Năstase

Adrian Năstase a primit cea mai mare condamnare tocmai pentru infracțiunea de luare de mită, adică patru ani de închisoare. Pentru cea de a doua infracțiune adică aceea de șantaj a fost condamnat la trei ani de închisoare. Condamnarea de patru ani a fost justificată de judecători prin faptul că Năstase a primit 500.000 euro de la Irina Jianu pentru a o menține la conducerea Inspectoratului de Stat în Construcții.

În perioada 2002-2004 Adrian Năstase și Dana Năstase au cumpărat din China prin intermediul lui Ioan Păun diverse bunuri pentru casele sale în special pentru domeniul din localitatea Cornu. Bunurile au valorat în total aproximativ 700.000 dolari. Banii au ajuns de la familia Năstase la Ioan Păun în China prin diverse căi, uneori sumele fiind remise chiar de către Dana Năstase. Judecătorii de la Curtea Supremă susțin că proveniența celor 700.000 dolari nu a putut fi justificată de familia Năstase și nici nu a fost evidențiată în declarația de avere.

Pe lângă această sumă, bunurile au trecut prin vama unde au existat taxe vamale, apoi au mai existat și cheltuieli cu lucrările și de transport, fiind obiecte folosite în contrucția domeniului de la Cornu. În total, instanța a determinat că a fost vorba de 500.000 euro. Acești bani au fost plătiți de Irina Jianu, dar nu direct, ci prin firma Vertcon pe care o controla. Una din depozițiile cruciale în dosar este chiar a unei angajate a firmei Vertcon, contabila care a devoalat tot traseul banilor, acesta fiind dovedit de procurori și apoi consființit de judecători în cadrul procesului penal. Cei 500.000 euro reprezintă mita dată de Jianu și luată de Adrian Năstase. În schimbul mitei Năstase a menținut-o la ISC pe Irina Jianu.

Citește mai jos traseul banilor refăcut de judecăstorii de la Curtea Supremă:

â–ºÎn privința inculpatei Jianu, Completul de 5 judecători constată mai întâi că justificarea soluției de achitare cuprinsă în considerentele hotărârii instanței de fond este străină de apărările pe care cei trei inculpați și le-au făcut pe parcursul procesului.

â–ºÎn concret, deși inculpații au negat în mod constant darea, respectiv primirea unor foloase necuvenite în legătură cu importurile din China, prima instanță a reținut că acestea au existat, însă au reprezentat în realitate un act benevol al inculpatei Jianu în beneficiul inculpaților Năstase pentru a avea o relație cât mai bună (mai apropiată) cu aceștia, respectiv un ajutor acordat pentru justificarea averii inculpatului Năstase Adrian și a familiei sale, în ipoteza unui control.

â–ºConcluzionând astfel, instanța de fond a „valorificat” o apărare pe care în realitate nu a susținut-o nimeni.

â–ºÎn condițiile în care inculpații nu au recunoscut existența unor foloase în materialitatea lor, stabilirea titlului cu care acestea au fost remise, respectiv primite presupune o analiză a circumstanțelor în care faptele au fost comise, cu referire mai ales la natura relațiilor dintre inculpați și la valoarea foloaselor date de inculpata Jianu, respectiv primite de inculpatul Năstase Adrian, cu complicitatea soției sale, inculpata Năstase Daniela.

â–ºPotrivit propriilor declarații ale inculpaților, relațiile dintre aceștia nu au fost unele apropiate sau de prietenie.

â–ºAstfel, inculpatul Năstase Adrian a arătat că nu a avut o relație apropiată cu inculpata Jianu și nu a discutat cu aceasta nici măcar în legătură cu construcția din strada (…), problemă pe care a tratat-o doar cu martorul Sechelariu Sergiu (fil.260 și urm., vol.6 ds.fond).

â–ºInculpata Năstase Daniela a arătat că după anul 2001 inculpata Jianu a venit să lucreze la București și s-a văzut cu aceasta de câteva ori, fără a se stabili între ele relații de prietenie, în sensul propriu al termenului.

â–ºAceeași inculpată a recunoscut că în două dintre deplasările în China făcute începând cu anul 2002 a fost însoțită de inculpata Jianu, însă a arătat că acest aspect nu a reprezentat un semn de prietenie, astfel de vizite efectuându-le și cu alte persoane cu care nu era neapărat în relații apropiate (fil.264,265, vol.6 ds.fond).

â–ºLa rândul său, inculpata Jianu a arătat că nu poate caracteriza relația sa cu inculpata Năstase Daniela ca fiind una de prietenie, că a stat de vorbă cu aceasta de mai multe ori, dar nu au fost prieteni niciodată (deși poate i-ar fi plăcut).

â–ºTotodată, inculpata a arătat că, dacă ar fi avut o relație apropiată cu familia Năstase, aceasta ar fi presupus vizite între familii sau confidențe, ceea ce nu s-a întâmplat (fil.272 și urm., vol.6 ds.fond).

â–ºDin aceste mijloace de probă rezultă pe de o parte că între inculpați nu s-au stabilit relații de prietenie sau măcar apropiate, iar pe de altă parte că, deși inculpata Jianu se afla din punct de vedere profesional într-un raport de subordonare față de inculpatul Năstase Adrian, acest lucru nu a împiedicat-o să o însoțească pe soția acestuia, inculpata Năstase Daniela, în unele vizite private pe care aceasta din urmă le-a făcut în China.

â–ºÎn egală măsură, probatoriul administrat în cauză a demonstrat că scopul acestor vizite a constat în achiziționarea unor materiale și obiecte folosite ulterior la lucrările de construcții și la decorarea celor trei imobile care aparțineau familiei Năstase din str. (…), strada (…)și comuna Cornu).

â–ºMai mult, deși inculpata Jianu nu a participat la toate vizitele efectuate de familia Năstase în China în perioada 2002-2004, ea s-a implicat direct în suportarea cheltuielilor legate de introducerea și transportul în România a tuturor bunurilor aduse din China, care apoi au fost disimulate din dispoziția sa sub forma unor cheltuieli presupus efectuate de societatea care în fapt le-a suportat (și asupra căreia inculpata Jianu deținea controlul).

â–ºÎn privința valorii respectivelor cheltuieli, acestea au însumat în perioada de referință 1.817.740.105 ROL, adică aproape 50.000 de euro (la un curs mediu pentru perioada 2002-2004 de 36.447,74 lei/euro conform datelor oferite de Banca Națională a României pe site-ul său oficial).

â–ºAceastă sumă se adaugă altor cheltuieli suportate în același mod de societăți controlate de inculpata Jianu în legătură cu renovarea unui imobil aparținând familiei Năstase (cel din str.(…), care va forma obiectul unei analize distincte), rezultând o sumă totală de 18.243.037.290,81ROL (circa 500.000 de euro), care reprezintă valoarea foloaselor materiale de care a beneficiat familia Năstase din partea inculpatei Jianu Irina.

â–ºDin cele expuse anterior rezultă în esență următoarele:

– un funcționar public „inferior” (în persoana inculpatei Jianu, conducător al unui organ public central de specialitate) a însoțit în vizite private în străinătate pe soția unui funcționar public „superior” (în persoana inculpatului Năstase Adrian, prim-ministru), în subordinea căruia își desfășura activitatea și care putea dispune asupra menținerii sau eliberării sale din funcție;

– funcționarul public inferior a suportat, prin intermediul unor societăți pe care le controlează în fapt, toate cheltuielile legate de introducerea în țară și transportul intern al bunurilor achiziționate din străinătate de către funcționarul public superior, precum și cheltuielile ocazionate de renovarea unui imobil care îi aparținea acestuia;

– valoarea totală a acestor foloase a fost de aproximativ 500.000 de euro;

– între cei doi funcționari sau familiile acestora nu au existat relații apropiate sau de prietenie;

– în perioada în care aceste foloase sunt remise, respectiv primite funcționarul public inferior a fost reconfirmat (numit din nou) în funcție atunci când instituția pe care o conducea a fost trecută în subordinea directă a altei autorități publice din structura guvernului condus de către funcționarul public superior; mai mult, una dintre aceste reconfirmări în funcție a fost dispusă în mod nemijlocit chiar de funcționarul public superior căruia îi fuseseră remise foloasele în condițiile arătate mai sus.

â–ºToate aceste împrejurări de fapt nu pot conduce la concluzia că întreaga conduită a inculpatei Jianu și, corelativ, a inculpaților Năstase Adrian și Năstase Daniela a fost una lipsită de conotație penală, așa cum greșit a constatat instanța de fond prin hotărârea atacată.

â–ºDincolo de împrejurarea că inculpații nu au oferit nicio explicație cu privire la titlul cu care au fost date, respectiv primite aceste foloase (negând contrar evidenței însăși existența acestora), Completul de 5 judecători nu a găsit nici un argument în favoarea caracterului gratuit al demersului inculpatei Jianu, de a suporta personal sau prin intermediul unor societăți controlate de ea, cheltuieli importante care în mod normal incumbau familiei Năstase și pe care aceasta nu și le putea permite în limitele averii declarate potrivit legislației în vigoare.

â–ºÎn realitate, valoarea foloaselor de care au beneficiat inculpații Năstase Adrian și Năstase Daniela exclude caracterul lor gratuit nu doar în situația din speță (în care acestea vin din partea unui funcționar aflat sub autoritatea și în subordinea celui dintâi inculpat), ci chiar și în ipoteza în care între cel care le-a dat și cel care le-a primit ar fi existat relații apropiate, de rudenie sau prietenie.

â–ºEste greu de susținut și acceptat că în schimbul unei sume de aproximativ 500.000 de euro, cel care asigură un asemenea folos nu pretinde nimic în schimb, cu excepția unei „relații cât mai bune” cu persoana care beneficiază de ele (și de care depinde, întâmplător sau nu, perpetuarea sa într-o funcție publică importantă), așa cum a considerat instanța de fond.

â–ºÎn realitate, atât cel care remite foloase de o asemenea valoare, cât și cel care le primește au conștiința unei prestații viitoare în schimbul acestor foloase necuvenite, prefigurându-se chiar și tacit o conduită viitoare favorabilă a celui din urmă în raport cu cel dintâi ca „preț” al acestor foloase, fiind fără relevanță dacă această conduită va fi adoptată imediat sau după un interval de timp în raport cu remiterea foloaselor.

â–ºCu alte cuvinte, persoana care remite foloase necuvenite de o asemenea valoare o face în considerarea unui interes propriu, actual sau viitor, iar nu dezinteresat.

â–ºAcest interes nu poate decât să fie în legătură pe de o parte cu funcția ocupată de cel care a remis foloasele, iar pe de altă parte cu funcția ocupată de persoana care le primește, în condițiile în care așa cum a rezultat din probatoriul cauzei, relațiile dintre inculpați nu au fost unele apropiate, amicale, de prietenie, ci s-au grefat pe funcția publică de conducere ocupată de inculpata Jianu aflată în subordinea inculpatului Năstase Adrian, chiar și indirectă (prin intermediul guvernului pe care acesta îl conducea).

â–ºPrin urmare, titlul și, implicit, scopul urmărit prin remiterea, respectiv primirea foloaselor necuvenite ce fac obiectul analizei, au avut un caracter oneros și au privit menținerea în funcție a inculpatei Jianu, iar, colateral, și prezervarea unui statut aparte pentru aceasta care a depășit limitele corespunzătoare funcției respective.

â–ºAutoritatea inculpatei Jianu și „trecerea” pe care aceasta și-a asigurat-o pe lângă familia Năstase (prin implicarea sa în construcția imobilului din str. (…), dar mai ales prin foloasele pe care le-a remis acesteia) rezultă implicit din declarația pe care martorul Blănculescu Ionel a dat-o în fața instanței de fond relativ la circumstanțele în care instituția condusă de inculpata Jianu a trecut din subordinea Autorității Naționale de Control în subordinea inculpatului Năstase Adrian (prin cancelaria sa).

â–ºAstfel, întrucât martorul s-a opus unei finanțări din fonduri publice a unor obiective din județul Vrancea, așa cum solicitase inculpata Jianu, aceasta l-a „reclamat” pe martor prim-ministrului Năstase Adrian, care a decis în favoarea inculpatei (pe baza unui raport comun al Ministerelor de Finanțe și al Justiției); ceea ce interesează nu este faptul că i s-a dat câștig inculpatei în defavoarea șefului său ierarhic (deși acesta și-a menținut opoziția chiar și după redactarea raportului menționat anterior, considerând că aprobarea unei asemenea finanțări este o deturnare de fonduri), ci consecința imediată a conflictului dintre cei doi, exprimată explicit de către martor: trecerea I.S.C. condus de inculpata Jianu din subordinea A.N.C. în subordinea guvernului (în realitate, a prim-ministrului, prin cancelaria sa).

â–ºEste adevărat că această trecere a fost decisă de Parlament, odată cu aprobarea cu modificări a unei ordonanțe emise de guvernul condus de inculpat, însă tot atât de adevărat este faptul că singura schimbare de substanță a ordonanței respective a vizat trecerea I.S.C. în coordonarea prim-ministrului Năstase Adrian, prin cancelaria acestuia, fără a exista vreo motivație pentru acest demers ( a se vedea Raportul Comisiei pentru Administrație Publică și Organizarea Teritoriului și stenograma ședinței Senatului din 19.05.2004), în condițiile în care majoritatea parlamentară în perioada de referință aparținea partidului al cărui lider era inculpatul Năstase Adrian.

â–ºInvocarea în sprijinul acestei treceri a unor pretinse cerințe impuse de integrarea României în U.E. și eficientizarea activității unor instituții și structuri publice, este discutabilă, în condițiile în care, prin ipoteză, aceste „cerințe și necesități” au existat și la momentul emiterii ordonanței și nu au impus atunci trecerea Inspectoratului de Stat în Construcții în coordonarea primului-ministru (așa cum s-a întâmplat cu alte instituții publice).

â–ºDeși este evident că foloasele remise de inculpata Jianu nu au avut în vedere trecerea I.S.C. în subordinea directă a inculpatului Năstase Adrian (ci doar menținerea sa în funcția respectivă, inclusiv în situația schimbării autorității care tutela I.S.C.), aspectele menționate anterior, chiar dacă reprezintă o chestiune colaterală, ilustrează statutul „de facto” pe care inculpata l-a obținut prin conduita sa infracțională.

â–ºÎn susținerea soluției de achitare a inculpaților pentru infracțiunile de dare și luare de mită, instanța de fond a mai avut în vedere faptul că activitatea inculpatei Jianu în legătură cu introducerea în țară a bunurilor achiziționate din China ar fi reprezentat „un ajutor benevol acordat inculpatului Adrian Năstase pentru justificarea averii primului ministru, în ipoteza unui control, fără a condiționa acest ajutor de o contraprestație, ci doar în speranța unei relații apropiate cu șeful guvernului”.

â–ºO asemenea concluzie este contrazisă chiar de situația de fapt reținută de prima instanță, făcându-se o confuzie între sumele de bani cheltuite cu achiziționarea bunurilor din China (și cele legate de expedierea lor în România) și sumele de bani plătite în România, ocazionate de introducerea bunurilor în țară (datoria vamală) și de transportul lor intern.

â–ºAstfel, așa cum a reținut instanța de fond pe baza probatoriului administrat în cauză, inculpații Năstase Adrian și Năstase Daniela au pus la dispoziția martorului Păun Ioan circa 700.000 de dolari în vederea achiziționării de bunuri din China, sumă care nu a fost cheltuită în totalitate (rămânând o diferență de 118.000 dolari pe care martorul a pus-o la dispoziția organelor judiciare).

â–ºDin suma avansată de inculpații Năstase au fost achitate doar bunurile achiziționate din China și transportul extern, în timp ce după sosirea bunurilor în România, toate celelalte cheltuieli (datoria vamală, transportul intern etc.) au fost suportate de S.C.Vertcon S.A., la solicitarea inculpatei Jianu, societate controlată în fapt de aceasta din urmă.

â–ºConsecutiv, toate operațiunile legate de achiziționarea, introducerea în țară și transportul intern al bunurilor respective au fost menționate în contabilitatea societății menționate anterior, ca și cum acestea ar fi fost legal achiziționate și importate din China și ar fi fost destinate activității curente a societății, deși în realitate S.C.Vertcon S.A. nu a avut vreo relație comercială cu societățile chinezești care apar ca și furnizoare ale bunurilor în cauză.

â–ºPrin urmare, ceea ce s-a disimulat în contabilitatea S.C.Vertcon S.A.a fost:

– pe de o parte valoarea bunurilor importate (care în realitate fuseseră plătite de inculpații Năstase, din fonduri care nu fuseseră menționate în declarația de avere a inculpatului Năstase Adrian);

– pe de altă parte valoarea taxelor vamale și a serviciilor prestate în România în legătură cu aceste bunuri, potrivit celor menționate anterior (care în realitate au reprezentat foloase remise inculpatului Năstase Adrian din fondurile societății, la solicitarea inculpatei Jianu).

â–ºCu alte cuvinte, activitatea inculpatei Jianu nu s-a rezumat la un ajutor dat inculpatului Năstase sub forma disimulării unor cheltuieli pe care acesta nu le-ar fi putut justifica din fondurile de care dispunea potrivit declarației de avere; într-o asemenea situație ne-am fi aflat doar dacă inculpatul ar fi achitat din sume proprii toate cheltuielile legate de bunurile importate din China (achiziționare, transport intern, datorie vamală, transport intern și alte servicii), iar pentru a „masca” identitatea persoanei care a făcut-o (și implicit veniturile acesteia) s-ar fi apelat la o societate comercială, care și-ar fi însușit doar scriptic toate aceste cheltuieli (în contabilitate), fără a achita în fapt vreo o sumă din fondurile proprii.

â–ºOr, așa cum a reținut chiar instanța de fond, o parte din cheltuieli au fost efectiv suportate din fondurile S.C.Vertcon S.A., iar acestea au reprezentat foloasele remise inculpatului Năstase Adrian de către inculpata Jianu.

â–ºDe fapt, prin asumarea de către S.C.Vertcon S.A. a cheltuielilor efectuate atât de către inculpatul Năstase, cât și de către societate în legătură cu bunurile din China, acesta din urmă a beneficiat de două tipuri de foloase:

– pe de o parte cele patrimoniale, constând în acele cheltuieli suportate efectiv de societate din fondurile proprii, în locul inculpatului;

– pe de altă parte cele nepatrimoniale, constând în ajutorul dat inculpatului Năstase pentru a disimula cheltuielile efectuate din fonduri proprii și pe care ar fi trebuit să le justifice în situația în care i s-ar fi verificat averea declarată public.

â–ºAceastă situație de fapt conturează în realitate nu doar săvârșirea infracțiunii de dare de mită de către inculpata Jianu, respectiv a celei de luare de mită sub forma autoratului, respectiv complicității de către inculpații Năstase Adrian, respectiv Năstase Daniela, ci și a altor infracțiuni, lucru care însă va fi detaliat ulterior. (SURSA: Motivarea instanței în dosarul Zambaccian)