• Publicat:
Știri

Judecătoarea Geanina Terceanu și frații Becali au fost ARESTAȚI

Judecătoarea Geanina Terceanu și frații Becali au fost ARESTAȚI
Judecătoarea Geanina Terceanu și frații Becali au fost ARESTAȚI

UPDATE: Judecătoarea Geanina Terceanu și frații Ioan și Victor Becali au fost arestați, de magistrații Curții de Apel București, la solicitarea procurorilor DNA care o acuză pe judecătoare că a luat mită pentru a-i achita pe cei doi și pe alți șase oameni de fotbal, în dosarul Transferurilor.

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au reținut-o, joi, pe Geanina Terceanu, judecător la Tribunalul București, pentru luare de mită și au pus în mișcare acțiunea penală față de Ioan și Victor Becali, impresari sportivi la data faptei, pentru dare de mită.

Geanina Terceanu, Ioan și Victor Becali vor fi duși, vineri, la Curtea de Apel București, care va decide dacă admite propunerea procurorilor de arestare preventivă a celor trei, pentru 30 de zile.

Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a încuviințat, joi, percheziția, reținerea, arestul la domiciliu și arestarea preventivă a Geaninei Terceanu.

Judecătorul Geanina Terceanu este în Arestul Poliției Capitalei de joi seară, când a fost reținută de procurorii DNA. Ioan și Victor Becali, care execută pedepsele primite în dosarul transferurilor de jucători, sunt tot în Arestul Capitalei, unde au fost aduși miercuri, din Penitenciarul Poarta Albă, la solicitarea procurorilor DNA care instrumentează noul dosar.

În același dosar, procurorii au dispus urmărirea penală în continuare, pentru dare de mită, a lui Cristian Borcea, președinte executiv al Clubului de fotbal „Dinamo” la data faptei. Borcea a fost dus joi la DNA, împreună cu frații Ioan și Victor Becali.

Dosarul de la DNA a fost constituit în urma unui denunț, au declarat pentru MEDIAFAX sursele judiciare, care au precizat că Terceanu ar fi primit banii prin intermediari, care nu erau avocați.

Potrivit procurorilor, în 24 februarie 2009, judecătorului Geanina Terceanu, de la Tribunalul București, i-a fost repartizat spre judecare dosarul transferurilor de fotbaliști, cauză în care Ioan Becali, Victor Becali și Cristian Borcea, alături de alți cinci oameni de fotbal, fuseseră trimiși în judecată pentru înșelăciune și evaziune fiscală.

În 3 aprilie 2012, Geanina Terceanu a dispus achitarea tuturor celor opt inculpații trimiși în judecată în legătură cu efectuarea de tranzacții ilegale la transferurile unor fotbaliști către cluburi din străinătate, ceea ce a produs un prejudiciu total de aproape 1,5 milioane de dolari în dauna statului și de peste zece milioane de dolari în dauna a patru cluburi de fotbal.

Judecătorul a dispus achitare pentru toate infracțiunile reținute în sarcina celor opt oameni de fotbal, în temeiul dispozițiilor articolului 10 litera a din Codul de procedură penală din anul 1968, respectiv pentru că „fapta nu există”.

În urma investigațiilor, procurorii DNA au stabilit că, pentru a pronunța această soluție de achitare, Geanina Terceanu a primit de la inculpații Ioan și Victor Becali și de la suspectul Cristian Borcea, în mai multe tranșe, suma totală de 220.000 de euro, începând din aprilie 2009 și până în mai 2012.

„Sumele de bani primite cu titlu de mită au fost remise magistratului de către cele trei persoane fie personal fie prin intermediar, în diferite locații din București și județule Ilfov și Ialomița. În cursul anului 2009, o parte din banii primiți în modalitatea de mai sus au fost folosiți de inculpata Terceanu Geanina la achiziționarea unei locuințe”, susțin procurorii.

În 12 noiembrie 2012, hotărârea de achitare pronunțată de Geanina Terceanu a fost desființată printr-o decizie a Curții de Apel București, instanța de control judiciar pronunțând condamnarea inculpaților la pedepse între trei și opt ani de închisoare, cu executare sau cu suspendare.

Ulterior, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis rejudecarea cauzei, motivând că judecătorii de la CAB au respins toate probele cerute, nu i-au ascultat temeinic pe cei opt oameni de fotbal acuzați și a dispus condamnarea pe probe în baza cărora fuseseră anterior achitați, de Tribunalul București.

În urma rejudecării, tot la Curtea de Apel București, toți inculpații au primit, în martie 2014, pedepse cu executare: Cristian Borcea și Ioan Becali – câte șase ani și patru luni, Victor Becali – patru ani și opt luni, Gheorghe Copos – trei ani și opt luni, Mihai Stoica – trei ani și șase luni, Gheorghe Nețoiu și Jean Pădureanu – câte trei ani și patru luni, și Gheorghe Popescu – trei ani, o lună și zece zile.

Judecătoarea Geanina Terceanu motiva decizia de achitare din 3 aprilie 2012 prin faptul că DNA nu a probat că banii din conturile inculpaților din dosarul transferurilor fotbaliștilor proveneau din sumele „diferență de transfer”, arătând că nu s-a dovedit caracterul ilegal al veniturilor celor opt oameni de fotbal.

Referitor la modul de rulare a banilor, respectiv prin firme off-shore, prezentat de procurorii anticorupție în rechizitoriu, judecătorul Geanina Terceanu arăta că derularea unor tranzacții comerciale prin firme off-shore nu reprezintă o ilegalitate, explicând în detaliu motivele pentru care unele companii apelează la astfel de practici.

„Pe de altă parte, cluburile străine cu care se încheiau contractele de transfer au acceptat să se efectueze plăți către firmele intermediare (…). În plus, referitor la derularea activităților din firma off-shore de către societățile o.e., părți în memorandum, aceste activități reprezintă o realitate de necontestat în peisajul internațional. Paradisurile fiscale au existat și vor exista, fiind o consecință a sistemului fiscal, reprezentat de o impunere fiscală excesivă. Scopul paradisurilor fiscale îl constituie atragerea de investitori străini care, beneficiind de facilitățile acordate de aceste state, vor investi resurse financiare imense în anumite afaceri ce vor aduce beneficii substanțiale la nivelul țării, asigurându-le, astfel, dezvoltatrea. Motivul pentru care au apărut și s-au dezvoltat paradisurile fiscale este cel al necesității siguranței banilor dobândiți și în principal evitarea taxării excesive a profitului. Acești factori au dus la apariția jurisdicțiilor off-shore a căror legislație și organizare oferă reale avantaje pentru investitor. O societate off-shore este același lucru cu o firmă internă, doar că societatea off-shore nu este impovărată de impozite excesive, poate fi inmatriculată mai rapid și este mai ușor de administrat. În consecință, o soceitate off-shore poate fi deținută și folosită în mod perfect legal”, explică judecătoarea.

Prin aceeași decizie, judecătorul Geanina Terceanu dispunea și ridicarea sechestul asigurator pe conturile cluburilor FC Dinamo, Rapid, Oțelul Galați și Gloria Bistrița, precum și pe cele ale fraților Ioan și Victor Becali.

Procesul de la Tribunalul București a avut 39 de termene și s-a încheiat după trei ani și două luni.

În rechizitoriul DNA au fost prezentate 12 transferuri ale unor fotbaliști români efectuate de la cluburile Dinamo București, Rapid București, Gloria Bistrița și Oțelul Galați către cluburi din străinătate, în perioada 1999 – 2005.

Este vorba despre transferurile jucătorilor Cristian Dulca – realizat în ianuarie 1999, de la clubul de fotbal Rapid București la clubul sud-coreean Pohang Steelers, Iulian Arhire – de la clubul Oțelul Galați la Pohang Steelers, realizat în martie 1999, Cosmin Contra – de la Dinamo la Deportivo Alaves, realizat în iunie 1999, Ionel Ganea – de la clubul de fotbal Gloria Bistrița la VfB.Stuttgart, din iulie 1999, Paul Codrea – de la Dinamo București (împrumutat la FC Argeș Dacia Pitești) la Genoa Cricket and Spa din Italia, realizat în ianuarie 2001, Florin Cernat – din februarie 2001, de la Dinamo București la Dinamo Kiev din Ucraina, Bogdan Mara – din iulie 2001, de la Dinamo București la Deportivo Alaves, Nicolae Mitea – din august 2003, de la Dinamo la Ajax Amsterdam, Lucian Sânmărtean – din august 2003, de la Gloria Bistrița la Panathinaikos Atena, Florin Bratu – din septembrie 2003, de la Rapid București la Galatasaray Istanbul, Dan Alexa – de la Dinamo București la Guoan Beijing, în Republica Populară Chineză, realizat în luna iunie 2004 și Adrian Mihalcea – din iulie 2005, de la Dinamo București, la Chunnam Dragons din Coreea de Sud.

Potrivit declarației sale de avere, din iunie 2014, Geanina Terceanu are un teren extravilan de 624 de metri pătrați, cumpărat în anul 2007 în Popești Leordeni, un teren intravilan de 934 de metri pătrați și fânețe pe o suprafață de 2.815 metri pătrați, moștenite în 2014, precum și drept de proprietate comună pe două terenuri agricole și forestiere în suprafață de aproape șase hectare, respectiv 1,36 de hectare la Dâmbovicioara.

De asemenea, Terceanu are două apartamente în București, precum și o casă de 585 de metri pătrați. Ea are și trei autoturisme – Toyota Avensis, Seat Leon și Skoda Fabia, cumpărate în 2007, 2010 și 2008.

În anul fiscal anterior depunerii declarației de avere, ea a încasat un salariu de 102.213 de la Tribunalul București, iar soțul său, judecătorul Valeriu Terceanu, a încasat de la Tribunalul București un salariu de 104.242 de lei.

Inchide