Libertatea presei rămâne un punct vulnerabil. Ce loc ocupă România în clasamentul mondial

Republica Moldova s-a clasat pe locul al 72-lea, în coborâre cu 16 poziții față de anul trecut.

În acest clasament care cuprinde 180 de țări și regiuni, primul loc este ocupat pentru al cincilea an consecutiv de Finlanda. Topul 10 este completat de Norvegia, Danemarca, Olanda, Suedia, Noua Zeelandă, Austria, Canada, Jamaica și Estonia.

Germania ocupă locul al 12-lea, Marea Britanie se află pe locul al 34-lea, iar Statele Unite se situează pe locul al 49-lea.

Libertatea presei a cunoscut „o regresie brutală” în 2014, consecință a unor grupări precum Statul Islamic și a islamiștilor nigerieni din Boko Haram, se afirmă în comunicatul remis de RSF, joi, cu prilejul lansării acestui clasament.

„A existat o deteriorare globală, legată de factori foarte diferiți, precum existența unui război al informației și acțiuni ale unor grupări non-statale care se comportă ca despoți ai informației”, a declarat Christophe Deloire, secretarul general al RSF.

„2014 este anul unei regresii brutale pentru libertatea de informare. Două treimi din totalul celor 180 de țări (clasificate de RSF, n.r.) s-au descurcat mai puțin bine decât la ediția precedentă”, afirmă raportul RSF, care, în paralel, a sintetizat într-un indice special și atingerile aduse libertății presei.

Siria, considerată de RSF cea mai periculoasă țară din lume pentru jurnaliști, s-a menținut pe locul 177, imediat după China (locul 176), dar devansând Turkmenistan (locul 178), Coreea de Nord (179) și Eritreea (locul 180) – un cvartet de țări rămas neschimbat față de anul trecut.

Irak se află pe locul 156, iar Nigeria pe locul al 111-lea. Aceste țări s-au confruntat în acest an cu „găuri negre ale informației”, potrivit RSF, care reamintește faptul că „extinderea atrocităților” comise de organizația Stat Islamic, în Irak și Siria, „au dus la fuga jurnaliștilor din aceste țări”.

Italia, care s-a confruntat cu „amenințări ale Mafiei și cu o explozie a proceselor pentru defăimare”, a coborât 24 de locuri, până pe poziția a 73-a.

„De la Boko Haram la gruparea Statul Islamic, trecând prin narcotraficanții latino sau mafia siciliană, motivațiile variază, dar modul de operare este același: reducerea la tacere, prin frică sau prin represalii”, afirmă comunicatul RSF.

Pentru al cincilea an consecutiv, Finlanda și-a păstrat primul loc în clasament, urmată în acest an de Norvegia și Danemarca. Totuși, mai multe state mici din Europa au înregistrat prăbușiri spectaculoase în clasament: Luxemburg a căzut de pe locul al patrulea până pe locul al 19-lea, Lichtenstein a coborât de pe locul 6 pe locul al 27-lea, iar Andorra a coborât de pe poziția a cincea pe locul al 32-lea, înregistrând cea mai mare coborâre în clasamentul RSF.

„Sunt situații destul de comparabile, cu o proximitate între puterile politice, economice și mediatice, care generează conflicte de interese extrem de frecvente și care nu încetează să crească în importanță”, a explicat RSF.

Bulgaria (locul 106, în coborâre șase poziții față de anul trecut) și-a conservat ultimul loc dintre țările din Uniunea Europeană. Un alt „elev rău” din UE este Grecia, care a coborât opt locuri și a ajuns pe poziția a 91-a, fiind depășită de Kuweit.

Franța a urcat un loc, până pe poziția a 38-a, însă clasamentul din acest an nu a ținut cont de atacul terorist de pe 7 ianuarie asupra redacției revistei de satiră Charlie Hebdo, a precizat RSF. Același ONG a deplâns în același timp faptul că „secretul surselor este în continuare prea protejat” în Franța.

RSF a dezvăluit, în plus, „intentensificarea violențelor comise asupra reporterilor și a net-cetățenilor care acoperă din punct de vedere mediatic diverse evenimente”, citând situații din Ucraina, Kong Kong, Brazilia și Venezuela.

Statele africane, în ciuda progresului înregistrat de Coasta de Fildeș (locul 86, în urcare 15 poziții), figurează în continuare în rândul celor mai slab clasate țări. Congo a pierdut 25 de poziții și a coborât pe locul 107.

Acest clasament are la bază mai multe criterii, între care nivelul abuzurilor, asigurarea pluralismului, independența media, mediul și autocenzura, legislația, transparența și infrastructura.

În realizarea acestui clasament, RSF ia în calcul șase citerii pentru fiecare țară: pluralismul, independența media, noțiunile de mediu și autocenzură, cadrul legal, transparența și infrastructura mass-media. Fiecare țară obține o notă de la 0 la 100, 0 fiind echivalent cu „o situație ideală”.

RSF este o organizație nonguvernamentală, cu sediul central la Paris, înființată în 1985, care militează pentru libertatea presei și pentru libertatea de exprimare în întreaga lume.