Mărmureanu, la „După 20 de ani”: „Urmează acum un cutremur foarte adânc”. Harta zonelor de risc ale României

Arafat susține, de asemenea, că pe partea de intervenție în caz de astfel de fenomene naturale, în ultimii 15 ani, s-au făcut pași importanți din punct de vedere al dotărilor care au fost puse la dispoziția echipelor care ar urma să fie detașate și că aceste îmbunătățiri continuă și la ora actuală.

Gheorghe Mărmureanu susține, la rândul său, că populația trebuie să înțeleagă faptul că nu se poate vorbi despre perioade clare în care seismele puternice se pot produce pentru că „Pământul nu știe ce e aceea matematică, nu știe ciclicitatea”, dar dă asigurări că atât timp cât acestea nu vor depăși magnitudinea de 7 grade pe scara Richter nu vor produce distrugeri importante.

FOTO: Mihai Dăscălescu/Publimedia

„Un cutremur poate fi în orice zi, în orice noapte, dar aș vrea ca românii să știe că un cutremur până în 7 sau chiar 7 nu produce pierderi de vieți omenești și nici de bunuri materiale”, a explicat Mărmureanu în cadrul emisiunii „După 20 de ani”, dând exemplul seismului produs în anul 1986 care a avut o magnitudine de 7,1 grade pe scara Richter.

„Cu toții am trăit 1986, cutremur care nu a fost chiar de suprafață la 131,4 kilometri, și nu s-a întâmplat nimic în România”, a mai spus directorul onorific al INFP.

„Trebuie să înțelegem că pământul este viu. Tot timpul se deplasează, tot timpul se mișcă”, susține el, adăugând că între anii 1977 – 1986 în țara noastră s-au înregistrat 4.462 de cutremure, cu intensități diferite, și că între anii 1986 – 1990 s-au produs alte 1.620 de seisme.

Cum trebuie construite clădirile din București și ce sunt „zonele roșii”

Mărmureanu susține că în București ar trebui construite, în prezent, clădiri cu până la 7 – 8 etaje sau clădiri cu peste 14 etaje. El spune, totodată, că este un lucru bun că în construcția majorității imobilelor din Capitală a fost utilizat betonul, un material foarte rezistent, și atenționează că locuințele din acest perimetru nu trebuie construite în niciun caz din oțel.

„Nu trebuie construit în București ceva din oțel pentru că structurile din oțel sunt foarte flexibile, clădirea are o comportare ca trestia”, a explicat reprezentantul INFP.

El spune că atunci când se dorește ridicarea unei noi construcții ar trebui luate în considerare o serie de hărți publicate după 9 ani de studii bine fundamentate.

SURSA: INFP –Harta de microzonare seismică a zonei metropolitane București în intensitati MSK/MM, la cutremurul vrâncean maxim posibil, cu magnitudinea MGR =7.5( MW=7,8)

„Spre exemplu, dumneavoastră vreți să construiți o casă undeva în București și cunoașteți coordonatele, vă uitați pe hartă și aveți în stânga o legendă care spune la ce accelerație să proiectați respectivul obiectiv. Nu este suficientă numai accelerația. Trebuie să știți ce perioadă fundamentală are terenul în acea zonă”, spune Mărmureanu adăugând că acesta este un element determinat în funcție de magnitudinea seismului și de calitatea terenului.

„Ce este cu maro are o perioadă fundamentală de 1,6 secunde. Trebuie ca proiectantul de structuri să facă o structură care să nu aibă această perioadă fundamentală pentru a evita rezonanța dintre clădire și teren. Este un lucru mortal acesta”, este de părere specialistul.

Secretarul de stat Raed Arafat vedere „zonele roșii” ale Bucureștiului prezentate pe aceste hărți ca fiind „potențiale zone de intervenție complexe” și atrage atenția asupra faptului că, în cazul producerii unui seism major, Capitala va avea nevoie de ajutor din partea celorlalte județe.

El susține, de asemenea, că în ultima perioadă autoritățile din România au fost dotate cu resurse importante de intervenție, fie ele echipamente de descarcerare grea, fie echipamente medicale și spune că într-o astfel de situație echipajele SMURD vor fi mobilizate din toată țara și că ambulanțele le vor ține locul acestora pe plan local.

Care au fost cauzele cutremurelor de la Galați

În ultimele săptămâni în zona localității Izvoarele din județul Galați s-au produs mai multe cutremure care au cauzat îngrijorarea românilor.

„Încă de la început, a fost pusă întrebarea, cine și ce a contribuit la distrugerea unui echilibru geodinamic sau tectonic în zonă”, spune Mărmureanu care explică faptul că în urma cercetărilor au fost descoperit mai multe falii și s-a ajuns la concluzia că seismele se produc de-o parte și de cealaltă a localității gălățene.

Reprezentanții Institutului Geologic Român au demonstrat prin electrometrie că cele două falii erau colorate în albastru, deci existau în acele zone infiltrări de apă care au dus la producerea cutremurelor, alături de structura geologică a terenului din zonă, formată din nisip, argile, marne și leos. Practic, seisemele s-au produs din cauze naturale.

Mărmureanu dă și exemplul orașului Galați unde multe dintre blocuri au o parte ușor înclinată tocmai din cauza infiltrațiilor de apă în leos care au dus la deplasarea structurilor.