Noua hartă seismică a Capitalei. Cartierele cele mai afectate din București în cazul unui cutremur major

Redactor:
Cristina Andrei
CUTREMUR ÎN ROMÂNIA. Un cutremur de 5,3 grade cu epicentrul în zona seismică Vrancea a avut loc în noaptea de vineri spre sâmbătă în țara noastră, acesta resimțindu-se destul de puternic în București.
Un eventual seism de magnitudine mare ar propaga efecte și dincolo de granițele țării, iar din România cele mai afectate orașe ar fi Iași, Focșani, București, Oltenița, dar și Galați, Brăila, Tulcea, Ploiești, Brașov, Făgăraș, Constanța. Pe scurt, autoritățile estimează că, în cazul unui cutremur intens, aproximativ 75% din totalul populației României ar fi afectată. Paradoxal, una dintre cele mai expuse zone este chiar Capitala. 
 
București este capitala sud-europeană cea mai vulnerabilă la cutremure, arată datele publicate de Ministerul Dezvoltării Regionale în raportul privind Stadiul de pregătire pentru un cutremur major. În Capitală, 183 de clădiri sunt încadrate în clasa I de risc seismic care prezintă pericol public, în timp ce alte 173 sunt încadrate în aceeași clasă de risc, iar dintr-un total de 2.575 de clădiri expertizate, doar 145 au fost declarate sigure, în timp ce, din restul, doar 75 au fost consolidate.
 

 
Cel mai mare pericol îl reprezintă, însă,  Centrul Vechi, unde majoritatea cluburilor și sălilor de spectacol care au intrat în vizorul autorităților competente după tragedia din Colectiv sunt  într-o stare de degradare acută și  pun în pericol viața celor care le frecventează zi de zi. Acestea sunt construite pe fundații vechi, au trecut deja prin trei cutremure cu magnitudine de aproximativ 7 grade (în 1977 – 7,2 grade pe scara Richter, în 1986 – 7 grade și în 1990 – 6,7 grade), iar măsurile încercate pentru intensificarea procesului de consolidare nu par să ducă până acum la niciun rezultat.  
 
Astfel, Bucureștiul a ajuns ca, în situația producerii unui seism masiv, să fie, în proporție de aproximativ 50%, expus unor efecte puternice și foarte puternice, care ar însemna, probabil, pe lângă pagube materiale semnificative, și mari pierderi de vieți omenești. Gândul vă prezintă harta seismică a Capitalei, locurile în care un seism ar produce cele mai mari pagube, dar și cele mai sigure zone din București, în care efectul unui cutremur ar fi unul scăzut și în care locuitorii se pot simți mai în siguranță. 
 

 
NOUA HARTĂ SEISMICĂ A CAPITALEI
 
 
 
 
 
 
Cele mai vulnerabile zone din Capitală sunt mai ales cele centrale, acolo unde clădirile sunt construite pe fundații vechi și nu au fost recondiționate. După tragedia din clubul Colectiv, autoritățile au descoperit că mare parte din cluburile bucureștene, în special cele din Centrul Vechi, nu îndeplineau cerințele minime de siguranță pentru clienți. Potrivit celor de la ISU, în cluburile, discotecile, resturantele și sălile de cinematograf verificate, au fost găsite matetiale de lemn neignifugate, căi de evacuare îngustate cu material combustibile, uși de evacuare care se deschid în sens invers direcției spre exterior și nu au fost găsiți hidranți sau extinctoare.
 
 
Potrivit listelor disponibile, situația clădirilor din Capitală este următoarea:
 
Clădiri încadrate în clasa I de risc seismic care prezintă pericol public: 183
 
Clădiri încadrate în clasa I de risc seismic: 173
 
Clădiri încadrate în clasa a II-a de risc seismic: 318
 
Clădiri încadrate în clasa a III-a de risc seismic: 94
 
Clădiri încadrate în clasa a IV-a de risc seismic: 6
 
Clădiri încadrate în clase de risc, dar consolidate: 75
 
Clădiri încadrate în categorii de urgență: 1.581
 
Clădiri expertizate, dar neîncadrate în clase de risc seismic sau în categorii de urgență: 145
 
Concret, cele mai noi informații publicate de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice arată că cele mai expuse zone sunt cartierul Pantelimon și nordul Capitalei. Zona Otopeni, alături de Casa Presei Libere și Băneasa sunt în cel mai mare pericol, iar un cutremur de o magnitudine mai mare ar putea avea aici efecte devastatoare. 
 
Un cutremur care să se apropie de magnitudinea celui din 1977 ar avea un efect puternic pentru mai mult de un sfert din București. Concret, unele dintre cele mai aglomerate cartiere ale Capitalei sunt și ele la un pas de tragedie în cazul unui seism major: Militari, Panduri și Drumul Sării sunt pe locul al doilea ca impact al unui cutremur în București, potrivit Hărții Seismice a Capitalei, realizată de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului inclusă în raportul „Stadiul de pregătire pentru un cutremur major”. 
 
În pericol se află și zona Titulescu, Bulevardul Bălcescu, cartierul Balta Albă, dar și zona Gemenii, Vasile Lascăr, regiuni ale Bucureștiului pe care autoritățile le-au încadrat la categoria „efect mediu”. 
 
Din Capitală, cele mai sigure zone ar fi regiunea Metalurgiei și zona Berceni, de la IMGB (Întreprinderea de Mașini Grele din București) la Dâmbovița. Aici un eventual seism de mare magnitudine ar avea „efecte scăzute”, spun autoritățile. Un factor ar putea fi acela că în această parte a Capitalei au fost ridicate recent multe blocuri și complexuri noi de locuințe, cu o rezistență ceva mai mare față de clădirile vechi care au trecut deja printr-o serie de cutremure de amploare. 
 
Prioritate la consolidare au clădirile vechi, construite înainte de 1941, dar și cele la parterul cărora funcționează restaurante sau baruri
 
Vicepremierul Vasile Dîncu a prezentat recent Stadiul de pregătire pentru un cutremur major, un raport publicat de Ministerul Dezvoltării în care sunt trecute principalele direcții de acțiune ale autorităților și obligațiile factorilor implicate. Documentul arată că prioritățile în consolidarea și reducerea riscului seismic se referă la clădirile de locuit înalte realizate din beton armat înainte de anul 1941, construcțiile pentru care trebuie să fie asigurată funcționarea atât în timpul cât și imediat după producerea unui cutremur puternic, dar și la clădirile multietajate, cu parter flexibil construite in perioada 1960-1977, în care există spații publice la parter și locuințe la etaje.
 
Raportul publicat de Ministerul Dezvoltării arată și modul în care autoritățile ar trebui să procedeze dacă ar fi vorba despre un asemenea scenariu. Concret, trebuie îndeplinite trei etape de intervenție, de la reacția imediată, la stabilizarea situației în primele 15 zile după seism, iar apoi revenirea succesivă la normalitate. 
 
– Etapa I – reacția imediată (3-10 zile), prioritare sunt:
• acțiunile de căutare – salvare;
• asistența medicală de urgență;
• intervenția pentru limitarea efectelor colaterale ale seismului.
 
• Etapa II – stabilizarea (primele 15 zile) asigură:
• apă potabilă, hrană, condiții igienico-sanitare;
• adăposturi colective de urgență;
• accesul la serviciile medicale, protecția persoanelor vulnerabile;
• continuarea procesului de repunere în funcțiune a utilităților publice esențiale, concomitent cu continuarea misiunilor de căutare-salvare a persoanelor.
 
• Etapa III – revenirea succesivă (după primele 15 zile):
• reluarea vieții economice și sociale
 
Guvernul vrea să consolideze clădirile cu bulină roșie, chiar și împotriva voinței proprietarilor
 
Raportul privind Stadiul de pregătire pentru un cutremur major arată că măsurile Guvernului vizează consolidarea clădirilor cu bulină roșie chiar și împotriva voinței proprietarilor, dar oferind, totuși, unele facilități. Pe primul loc este siguranța colectivă, nu interesul individual, a afirmat vicepremierul Vasile Dâncu la prezentarea programului. 
 
„Important este să recunoaștem și prin fapte, prin legislație, prin ceea ce facem noi, în conducerea unei societăți, că interesul public este superior interesului individual, că există un interes care e deasupra a ceea ce este interesul nostru individual. Atunci când ești proprietar ai drepturi, dar și obligații, iar statul trebuie să găsească un echilibru între drepturi și obligații. De fapt, trebuie să înțelegem că o comunitate este cea care creează un echilibru între aceste lucruri, între drepturi și obligații și sunt sigur că vom ajunge și la noi la un echilibru în acest sens”, a declarat ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.
 
Dâncu a mai spus că Executivul vrea să consolideze clădirile cu bulină roșie, putând invoca chiar și soluții de forță majoră. Potrivit acestuia, proprietarii locuințelor din clădirile cu risc seismic care intră în programul de consolidare vor primi locuințe de necesitate, în care vor putea rămâne permanent, dar și o compensație în funcție de valoarea pieții.
 
„Noi trebuie să creăm condiții ca oamenii să se mute în locuințe de necesitate, să avem un fond important. Am văzut că Primăria Bucureștiului deja are un proiect destul de consistent în această zonă. Vom da posibilitatea oamenilor, de exemplu, de a rămâne în aceste locuințe de necesitate pentru totdeauna, dacă sunt oameni care vor să rămână în aceste apartamente noi și să primească eventual o compensare în funcție de asta, vom căuta și soluții de a oferi compensații, de exemplu, financiare celor care acceptă să plece din această zonă. (…) Încercăm să apelăm la ideea de comunitate, la ideea că interesul colectiv ar trebui să ne intereseze pe toți și fiecare să participăm la contractul social, unde fiecare lasă la o parte din libertăți în beneficiul unui interes colectiv”, a punctat el.
 
Dâncu a vorbit și despre alte modificări legislative pe care Executivul le are în vedere, dar și despre facilitățile de care ar putea beneficia oamenii care locuiesc în clădiri cu risc seismic. De exemplu, statul va încerca finanțarea integral de la bugetul de stat a consolidării, rambursării sumei alocate de stat pentru o clădire care are destinație comercială, iar rambursarea proprietarului va dura cinci ani, cu o dobândă fixă. În plus, cei care nu-și permit costurile consolidării pot cere despăgubirea cu valoarea imobilului și să se mute
 
De asemenea, proprietarii care nu mai pot rambursa costurile consolidării imobilului împotriva seismelor pot cere autorității să fie despăgubiți cu valoarea imobilului și totodată pot solicita închirierea unuia din spațiile consolidate, se arată în Stadiul de pregătire pentru un cutremur major, elaborat de MDRAP.
 
Sunt scutiți de la rambursarea contravalorii execuției lucrărilor de consolidare finanțate din alocații bugetare, precum și de plata taxei pentru emiterea autorizației de construire proprietarii, persoane fizice, care au venituri medii nete lunare pe membru de familie sub câștigul salarial mediu net pe economie, se mai stipulează în document.
 
Vasile Dâncu a precizat că în 2016 Guvernul a alocat 25.000.000 de lei pentru consolidarea acestor clădiri, de cinci ori mai mult față de 2015. El a prezentat și un grafic al plăților efectuate anii anteriori, din care a reieșit că anul trecut s-au cheltuit doar 21% din totalul fondurilor alocate. În perioada 2001-2016 au fost consolidate 607 clădiri cu risc seismic, dintre care 370 în București
 
 
 

 

Inchide