Patrimoniul în pericol: 37 incendii la monumente istorice și 110 furturi de patrimoniu în ultimul an

Puiu Hașotti, ministrul Culturii și Patrimoniului Național, și Sergiu Nistor, secretarul de stat în Ministerul Culturii, au prezentat, luni, într-o conferință de presă, inițiativele legislative în domeniul culturii pe care ministerul le pregătește în prezent.

Aceste inițiative legislative vizează în special patrimoniul cultural național și pornesc de la realitatea existentă în prezent în România, a explicat Puiu Hașotti.

Numai în ultimul an, Ministerul Culturii a constatat 37 de incendii la monumente istorice. Unele din acestea sunt „cu ceva bănuieli”, după cum a spus Puiu Hașotti.

CONTROVERSĂ Șefa Curții Constituționale a publicat o opinie separată care se opune deciziei CCR, cu privire la „amendamentul Fritz”

21:38

SCANDALOS Abandonat în ploaie, doar cu un suc: Un tată și-a lăsat fiul de 7 ani singur pe Muntele Fuji fiindcă s-a plâns că este obosit 

21:32

De asemenea, în ultimul an, au fost înregistrate 110 furturi de obiecte de patrimoniu mobil. „Nu discutăm de braconajul arheologic, de furturile de obiecte arheologice, ci doar de furturile de patrimoniu mobil”, a declarat, pentru MEDIAFAX, secretarul de stat Sergiu Nistor. El a vorbit și despre scoaterile de obiecte de patrimoniu peste graniță, spunând că zece tablouri au fost scoase anul trecut din România în Serbia.

„Plecând de la o realitate existentă am propus toate aceste inițiative legislative”, a spus Sergiu Nistor.

În primul rând, printr-un Ordin al ministrului Culturii, Puiu Hașotti, a fost constituit un colectiv de control pentru activitatea de protejare a monumentelor istorice. Ordinul lui Puiu Hașotti este în concordanță cu Legea 422 din 2001 privind protejarea monumentelor istorice, dar și cu realitatea care arată că există o slabă capacitate de monitorizare de către Ministerul Culturii și de serviciile sale descentralizate (Direcțiile pentru Cultură, n.r.) a modului de respectare a legii. Astfel, colectivul de control pentru domeniul protejării monumentelor istorice este compus din 41 de specialiști, împuterniciți să constate contravenții și să aplice sancțiuni.

„Ordinul este deja semnat. Este în vigoare. Există 41 de specialiști – câte unul în fiecare județ, grupați câte trei – patru – care au atribuțiuni mai clare de control în zona lor. Ei pot să aplice sancțiuni și să constate anumite cotnravenții care se fac în legătură cu descărcări de sarcină arheologică, cu restaurări de monumente, diferite avize”, a spus Puiu Hașotti.

Potrivit lui Hașotti, Ministerul Culturii propune și alte câteva modificări la Legea nr. 422/ 2001 privind protejarea monumentelor istorice, la legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil, la Ordonanța Guvernului 42/2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național, dar și la Hotărârea Guvernului nr. 593/2011 privind organizarea și funcționarea Institutului Național al Patrimoniului. Toate aceste proiecte au fost transmise pe circuitul de avizare.

Sergiu Nistor a explicat că, în încercarea de a monitoriza mai bine și de a asigura o mai bună protecție a monumentelor istorice, dar și a patrimoniului arheologic, Ministerul Culturii se duce prin aceste inițiative legislative „în interiorul exercițiului dreptului de proprietate”. Acesta este motivul pentru care respectivele inițiative legislative vor fi puse pe site-ul Ministerului Culturii, pentru consultare publică, o perioadă de 30 de zile.

„Tot ceea ce s-a întâmplat în ultima vreme pe spectrul patrimoniului mobil, al arheologiei și al monumentelor istorice ne-a stat ca bază de lucru atunci când am făcut aceste propuneri”, a spus Sergiu Nistor.

El a dat ca exemplu Moara lui Assan din București, aflată pe lista monumentelor istorice din 2004, care a fost cuprinsă de flăcări de două ori, în mai 2008 și în iunie 2012.

„Noi am constatat că, de fapt, în astfel de situații, proprietarul încurajează ruinarea edificiului pentru valoarea terenului de dedesubt. Am constatat că este foarte dificil a aproba acest lucru ca o faptă, pentru că bănuim că cel care dă foc nu este cel care este proprietarul. Și plecăm (în aceste modificări legislative, n.r.) de la ceea ce există pe patrimoniu natural în țările din jurul Mediteranei, unde nu ai voie să construiești o casă pe terenul pe care a ars o pădure. De ce? Pentru că nici acolo nu-i prind pe cei care dau foc la păduri și se dau foc la păduri pentru ca să se obțină teren construibil (…)”, a spus Sergiu Nistor.

Astfel, potrivit unei modificări a Legii 422/ 2001 privind protejarea monumentelor istorice, Ministerul Culturii vrea „să poată impune refacerea monumentelor istorice distruse sau mutilate de acțiunea sau inacțiunea properietarului sau a administratorului”. „Regimul juridic de monument istoric poate fi menținut pe o perioadă de până la 30 de ani de la data dispariției fizice ori a degradării majore a monumentului istoric, dacă aceasta s-a produs din culpa proprietarului sau a administratorului imobilului, iar Ministerul Culturii și Patrimoniului Național poate respinge cererea de declasare și să refuze avizarea oricărei alte construcții pe terenul clasat până la realizarea reconstruirii clădirii monument istoric”, se spune în proiectul de modificare a Legii 422/ 2001 privind protejarea monumentelor istorice.

Sergiu Nistor a mai spus că prin această modificare se vizează descurajarea acțiunii de distrugere a patrimoniului. „Noi bănuim că aceste acțiuni se fac pentru tunurile imobiliare și nimeni nu face chestia aceasta (distrugerea unui monument, n.r.) în ideea unui venit peste 30 de ani”, a mai spus Nistor.

În ceea ce privește proiectul inițiat de Ministerul Culturii pentru completarea HG nr. 593/ 2011 privind organizarea și funcționarea Institutului Național al Patrimoniului (INP), Puiu Hașotti a spus că aceasta nu are legătură cu controalele efectuate, pe 26 septembrie, la sediul INP de către polițiști. Atunci, polițiștii au efectuat 14 percheziții la persoane suspectate că ar fi obținut ilegal contracte de achiziții publice de peste 2,2 milioane de euro, iar în dosar ar fi fost vizați și angajați ai Institutului Național al Patrimoniului, suspectați de abuz în serviciu. Potrivit unor surse din rândul anchetatorilor, printre suspecți ar fi fost și angajați ai Institutului Național al Patrimoniului, care ofereau achiziții publice pentru restaurări și construcții.

„Nu are legătură cu ce s-a întâmplat acolo acum trei săptămâni, sunt chestiuni care țin de funcționarea bună a acestei instituții. Se definește Programul Național de Restraurare, ca program de importanță națională (…) Se stabilesc criterii de prioritate prin Ordin al ministrului, pentru că în lipsa unor astfel de criterii s-au făcut atribuiri de fonduri într-o manieră care după părerea mea a fost greșită”, a mai spus Puiu Hașotti.