SONDAJ. Cine a fost cel mai nociv președinte pentru România după 1989?

18,8 milioane de români au drept de vot, dintre aceștia însă puțin peste 10 milioane s-au implicat în ultimii 14 ani, constant, în luarea deciziei legate de numele președintelui.

Trei runde prezidențiale – 2000, 2004, 2009 – au avut, în linii mari, aceeași prezență: puțin peste 10 milioane de votanți. Cu mult mai puțini decât cei care ieșiseră să își aleagă președintele în 1996 (13 milioane), în 1992 (12,1 milioane) sau în 1990, la primele alegeri libere (14,8 milioane).

Ultimul scrutin prezidențial, din noiembrie 2014, a scos la vot 11,5 milioane de alegători, număr comparabil cu cel al votanților care acordau importanță instituției prezidențiale în anii ’90.

SOCIAL Motivele pentru care tot mai multe femei din Occident nu-și mai doresc să se căsătorească și să facă copii

22:59

STATISTICĂ Top rușinos pentru România. Avem cei mai mulți tineri fără job și fără școală din UE. Țara are și printre cei mai puțini absolvenți șomeri

22:53

Activi mai ales în campanii electorale sau în momente politice critice, foștii președinți s-au tratat în general cu răceală, apărând  împreună doar la momentul în care România a sărbătorit 10 ani de la intrarea în NATO.

Dacă Ion Iliescu s-a retras treptat inclusiv din viața de partid a PSD, numele său reapărând însă în contextul redeschiderii Dosarelor Mineriadei, Emil Constantinescu s-a limitat mai ales la apariții în conferințe sau în emisiuni TV. Traian Băsescu, pe de altă parte, a redevenit, după o lună de retragere, o prezență constantă, fie prin apariții zilnice la PMP, fie prin cercetarea sa penală în dosarul de șantaj ca urmare a denunțului Gabrielei Vrânceanu Firea.