REȚEAUA BANCHERILOR. Capii grupului de fraude bancare au impus un plafon al creditelor, ca frauda să nu fie descoperită

Capii grupului de fraude bancare, Vasile Creștin, Adrian Martiș și Andrei Nanu le-au impus executanților ca solicitarea inițială de creditare să fie efectuată într-un anume cuantum tocmai pentru a nu putea fi descoperită frauda bancară, arată DIICOT în referatul cu propunere de arestare.

Procurorii DIICOT arată, în documentul citat, obținut de MEDIAFAX, că „una din condițiile impuse de liderii grupării infracționale, inculpații Vasile Creștin, Adrian Martiș și Andrei Nanu, a fost ca solicitarea inițială de creditare să fie efectuată într-un anume cuantum tocmai pentru a nu putea fi descoperită frauda bancară”.

Pe parcursul derulării activității infracționale, mai arată anchetatorii în documentul citat, „au fost acordate credite cu un plafon maxim de 3.000.000 de euro și din acesta s-au plătit o parte din creditele acordate unor societăți comerciale controlate de membrii grupării infracționale, pentru a nu se descoperi frauda bancară și pentru ca aceste credite să nu fie trecute la categoria creditelor neperformante, pentru care trebuiau să fie constituite provizioane”.

ECONOMIE Care sunt prețurile carburanților vineri, 5 decembrie. Prețul motorinei a scăzut cu până la 6 bani pe litru

08:11

NEWS ALERT Percheziții la o primărie din Dâmbovița și la două locuințe. Un casier ar fi încasat timp de un an bani de la mai mulți beneficiari

08:00

„Garanțiile instituite în favoarea băncii, ipoteci de grad I și II, erau schimbate într-un timp relativ scurt cu altele a căror valoare era supraevaluată. Datorită faptului că transferul dreptului de proprietate asupra terenurilor implica cheltuieli suplimentare efectuate de către membrii grupării, creditele nu erau plătite la timp și, pentru a nu putea fi descoperită frauda bancară și pentru a se optimiza profiturile bancare, s-a apelat la o altă formă de garantare prin care de această dată liderii grupării au urmărit fraudarea bugetului de stat prin păgubirea Fondului național de garantare pentru IMM-uri”, se arată în referat.

Procurorii DIICOT afirmă că „pentru a se putea îndeplini scopul infracțional în vederea obținerii resurselor financiare nelegale”, Vasile Creștin l-a racolat pe Niculae Sandu, inculpat și el în acest dosar, „despre care știa că are nevoie urgentă de importante sume de bani pentru a continua activitatea comercială la una din societățile sale”.

Anchetatorii notează că pe parcursul desfășurării activității infracționale, la rândul său, Niculae Sandu a determinat patru persoane să semneze contractele de creditare și facturile pe baza cărora au fost retrași nelegal banii din creditele acordate, iar la scurt timp de la retragere, au fost cesionate părțile sociale unor persoane ce fuseseră racolate de ceilalți membrii ai grupării infracționale.

„Datorită faptului că Niculae Sandu nu a obținut suma de bani pe care Adrian Martiș și Vasile Creștin o promiseseră că va fi creditată, acesta nu a mai plătit creditele pe cele 8 societăți coordonate de el. În acest context Vasile Creștin și-a continuat activitatea infracțională prin intermediul lui Andrei Suditu, persoană de încredere în cadrul grupului infracțional și care figurează ca acționar la PROSERV COMPANY SRL și BLITZ TRANSPORT SRL, mandatar la SC AGROCEREAL IMPORT EXPORT și SC BLITZ TRANSPORT SRL, director general la SC ARTHUR J CONSULTING SRL, persoană de contact la SC GFR GRAND LOGISTIC SRL, mandatar ipotecar la SC SCORPIO BECCO GRUPO SRL, SC TURBO TAZ SRL, SC PROSERV COMPANY SRL și SC AGROCEREAL IMPORT EXPORT SRL, proprietar al garanțiilor ipotecate în favoarea băncii la: SC PROSERV COMPANY SRL, SCL BLITZ TRANSPORT SRL și SC AMERICAN BUILDING CLASSIC SRL”, se mai arată în referatul procurorilor.

Pentru a nu fi descoperită activitatea infracțională, mai notează DIICOT, sumele de bani provenite din obținerea in mod fraudulos a creditelor erau transferate din conturile societății beneficiare, având ca justificare facturi fictive, ulterior retragerile efectuându-se succesiv în numerar pe baza unor borderouri de achiziții fictive.